Chihlimbar vechi de 112 milioane de ani, cu fosile rare

Insecte prinse în chihlimbar din epoca dinozaurilor.

Articol editat de cristina.rusu, 4 octombrie 2025, 00:00

Mai multe fragmente de chihlimbar descoperite în regiunea pădurii amazoniene din Ecuador, care conțin un tezaur de fosile bine conservate de viespi, țânțari, muște, gândaci și alte insecte, oferă o nouă imagine despre ecosistemul din perioada cretacică din America de Sud, plin de activitate în urmă cu 112 milioane de ani, în epoca dinozaurilor, informează Reuters.

Chihlimbarul este o rășină fosilizată de copac. Uneori, chihlimbarul conține bioincluziuni – animale, plante și ciuperci care au rămas captive în substanța lipicioasă înainte ca aceasta să se întărească și, în cele din urmă, să se fosilizeze.

Bucățile de chihlimbar descoperite de cercetători într-o carieră din apropiere de orașul Archidona, din provincia ecuadoriană Napo, conțin bioincluziuni de insecte și chiar o parte dintr-o pânză de păianjen. Rămășițe de plante fosilizate au fost găsite în sedimentele din apropiere.

Aproape toate zăcămintele importante de chihlimbar descoperite până în prezent se află în emisfera nordică, iar descoperirea din Ecuador reprezintă cel mai mare zăcământ de chihlimbar din era dinozaurilor descoperit până în prezent în America de Sud. Regiunea făcea parte din Gondwana, o masă continentală antică și extinsă, care s-a fragmentat în cele din urmă, formând America de Sud, Africa, Antarctica, Australia, Peninsula Arabică și subcontinentul indian.

Insectele descoperite în chihlimbar includ musculițe – atât unele care înțeapă, cât și altele care nu înțeapă – precum și afide, viespi, tricoptere și gândaci, potrivit cercetătorilor.

Pe baza cunoștințelor despre ecologia insectelor similare care există în prezent, cele găsite în chihlimbar oferă informații despre ecosistemul în care trăiau, potrivit paleoentomologului și coautorului studiului Monica Solorzano Kraemer de la Institutul de Cercetare Senckenberg din Frankfurt, Germania.

De exemplu, țânțarii care înțepau se hrăneau cel mai probabil cu sângele dinozaurilor care cutreierau regiunea la acea vreme.

Fosilele descoperite în Ecuador datează dintr-o perioadă importantă de tranziție în istoria florei Pământului, când plantele cu flori au devenit dominante. Rămășițele fosilizate ale plantelor au dezvăluit o parte din flora existentă la acea vreme în zona respectivă. Fosilele au indicat că plantele cu flori reprezentau pe atunci aproximativ 37% din floră.

Plantele cu flori, numite angiosperme, reprezintă în prezent cel mai mare și mai divers grup de plante de pe Terra, reprezentând aproximativ 80% din plantele de pe planeta noastră. Ele produc flori și generează semințe în fructe și au apărut pentru prima dată în timpul Cretacicului, ultima perioadă din era dinozaurilor.

Cele mai apropiate rude ale lor sunt gimnospermele, un grup care le-a precedat în perioadele geologice ale Terrei și din care fac parte coniferele și alte câteva specii.

Descoperirea fosilelor în Ecuador ‘deschide o fereastră către modul în care a avut loc tranziția de la pădurile de gimnosperme la pădurile de astăzi, dominate de angiosperme’, a explicat Xavier Delclos.

AGERPRES

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, X și instagram.