Despre arta de a face bijuterii din piese de ceas, la Sibiu
Mihai Stanciu are un hobby inedit – face bijuterii din piese de ceas. Prins intre Inginerie și Jurnalistică, un profil real și unul uman, două specializări în antiteză, tânărul a ales să devină inginer, păstrând însă în suflet latura artistică. Așa a ajuns acum, după absolvire, să lucreze la o fabrică din Avrig și să dețină în același timp un atelier în care creează bijuterii unicat.
Articol editat de , 4 februarie 2017, 06:00
Mihai Stanciu este un tânăr cu numeroase înclinații. Inginer cu diplomă pe de o parte, pasionat de fotografie și creator de bijuterii pe de altă parte, Mihai a reușit să combine cele două direcții și să creeze astfel mici obiecte de artă. A descoperit pasiunea pentru bijuterii făcute din piese de ceas în 2010. Acum, 7 ani mai târziu, tânărul artist spune că este la o răscruce de drumuri – să își păstreze locul în fabrică și bijuteriile ca hobby sau să renunțe la job și să își facă o adevărată afacere?
Eram prins între două direcții, Jurnalistica, pentru fotojurnalism, și decizia, mai mult la îndemnul părinților, de a urma Ingineria, mai potrivită pentru un băiat. Am decis să rămân la Inginerie într-un final și a fost o decizie foarte bună. În facultate am început însă tot mai des să mă ocup și de bijuterii. Planurile acum sunt destul de neclare. Nu știu dacă să rămân la statutul de hobby sau să trec la o afacere propriu-zisă. Aș renunța la locul de muncă actual doar pentru satisfacția pe care munca în atelier mi-o dă. După o zi de lucru la fabrică vin acasă și tot muncesc ceva în atelier, indiferent de cât de obosit sunt.
Părinții lui l-au susținut întotdeauna în tot ceea ce a făcut. Deși s-a lăsat convins de tatăl său să urmeze cursurile Facultății de Inginerie, a decis că și arta lui merită o dedicare la fel de mare, iar atunci când a avut nevoie de un spațiu de lucru, tot tatăl lui i-a venit în ajutor.
De-a lungul timpului am avut tot felul de ateliere. În timpul facultății am stat în chirie iar atelierul meu era de fapt jumătate din masa din bucătărie. Pe jumătate lucram și pe cealaltă jumătate mâncam. Acasă, în Avrig, înainte să am atelierul meu, lucram în garajul tatălui meu. Când m-am întors acasă după ce am absolvit facultatea, am început să îi iau tot mai mult din garaj. Sora mea are și ea o parte din garaj și recent ne-am extins și în afara garajului, iar tata a rămas cu o parte foarte mică din el.
Mihai are un sistem foarte bine pus la punct în ceea ce privește obiectele pe care le creează. Pornește cu un desen, alege piesele, își pregătește masa de lucru și abia apoi trece la numeroasele ore de muncă necesare pentru ca totul să iasă așa cum își dorește.
Am numeroase schițe pe acasă. Dacă am o idee de mecanism sau bijuterie, imediat o desenez și poate peste o lună-două mă pun pe treabă. La locul de muncă lucrez cu proiectare și mașinare și e foarte simplu să le proiectez 3D pe calculator. Am și acasă o masină de prelucrat lemnul făcută de mine, care mă ajută foarte mult.
Prima bijuterie pe care a creat-o Mihai a fost făcută dintr-un ceas pe care tânărul l-a găsit în târgul de vechituri, în anul 2010. Un început ieftin și timid, o bijuterie pentru o persoană iubită, a devenit 7 ani mai târziu o pasiune care s-ar putea transforma într-o mare și prosperă afacere.
Cristina Bălău
Ascultă Radio Antena Sibiului online AICI.
