Paşi mici pentru un ajutor potrivit

Articol editat de , 2 martie 2016, 15:28

O nouă cină pe întuneric va avea loc în data de 8 martie, parte a unui proiect care are ca obiectiv, între altele, conştientizarea în privinţa experienţelor de care are parte o persoană nevăzătoare. În cadrul aceluiaşi proiect, astăzi s-a deschis la Cluj-Napoca un seminar internaţional (foto).

Acolo am descoperit un ghid care explică foarte bine paşii mici prin care poate fi ajutată o personaă nevăzătoare. Deocamdată ghidul nu e disponibil pe internet, dar citiţi mai jos informaţiile principale.

Paşi mici pentru un ajutor potrivit. Ghid practic în 17 puncte (sursa: Asociaţia PONTES)

“Bună, mă numesc Maria şi sunt nevăzătoare, dar nu sunt cu nimic mai deosebită decât voi. Locuiesc singură şiu 90 % din activităţile zilnice le pot îndeplini fără ajutor. De exemplu, pot să gătesc, să îmi fac curat în casă, pot să spăl haine, pot să merg la cumpărături, pot să citesc şi să scriu pe calculator cu ajutorul unui program cu voce care citeşte ecranul. Însă sunt şi lucruri pe care nu le pot realiza singură şi aş avea nevoie de ajutorul vostru…”

Ce atitudine trebuie să ai când mă ajuţi.

Dacă vrei să mă ajuţi, întreabă-mă cum o poţi face. Întotdeauna îţi voi răspunde cu plăcere.

Nu mă privi cu milă, nu încerca să mă supraprotejezi. Nu vreau să acţionezi în locul meu, doar facilitează-mi accesul la ceea ce am nevoie să fac şi nu pot face singură.

1.Cum să stabileşti primul contact social cu mine
Dacă mă vezi într-un grup de oameni (în staţie, în autobuz) şi vrei să-mi vorbeşti, te rog atinge-mă uşor pe cot ca să ştiu că mie mi te adresezi.
Saluta-mă şi întreabă-mă cum mă poţi ajuta.
Vorbeşte-mi pe un ton normal, fără să ridici vocea, căci eu am probleme de vedere şi nu de auz.
Când sunt însoţită şi vrei să afli ceva despre mine, te rog întreabă-mă direct pe mine, nu pe însoţitor, căci eu îmi cunosc cel mai bine situaţia.
Dacă nu e prima dată când mă întâlneşti şi doreşti să mă saluţi, spune-mi te rog numele, pentru că nu întotdeauna îţi pot recunoaşte vocea şi voi deveni distantă în conversaţie.

2.Cum mă poţi ajuta în staţia de autobuz
Când mă întâlneşti în staţia de autobuz, întreabă-mă ce număr aştept şi anunţă-mă când acesta soseşte în staţie.
Condu-mă până la uşa deschisă şi aşează-mi mâna liberă pe bara uşii, este suficient ca eu să pot urca în siguranţă.
Nu încerca să îmi ridici braţul, nu ţine de baston sau nu încerca să mă ridici, pentru că îmi vei diminua gradul de mobilitate, m-aş putea dezechilibra şi am putea cădea împreună.

3.Cum îmi indici un scaun în autobuz
Când este un loc liber în autobuz, condu-mă până la el, pune-mi mâna pe spătarul scaunului şi lasă-mă să mă aştez singură. Astfel, voi evita să calc persoanele din apropiere pe picioare sau să mă aşez în braţele cuiva.

4.Cum să mă urc într-un autoturism
Când trebuie să urc în taxi sau alt autoturism şi vrei să îmi oferi suportul tău, te rog pune-mi mâna pe partea de sus a uşii deschise, în acest mod voi şti cum să mă aşez fără să mă lovesc.

5.Cum să mă ghidezi în spaţii largi
Dacă vrei să mă conduci pe stradă, te rog oferă-mi braţul; va fi suficient ca eu să mă deplasez în siguranţă.
Te rog să nu îmi spui niciodată să îmi ridic bastonul sau să ţii de el, deoarece pentru mine bastonul alb e o prelungire a braţului meu, cu ajutorul căruia iau cunoştinţă de ceea ce este în faţa mea.

6.Cum să mă ghidezi în spaţii înguste
Când trecem printr-un spaţiu îngust, te rog poziţionează-ţi antebraţul în spatele tău cu dosul palmei lipit de coloană şi mergi înaintea mea. Astfel, voi înţelege că urmează să trecem printr-un spaţiu îngust şi te voi urma cu dezinvoltură.

7.Cum să mă ajuţi la trecerea de pietoni
Când suntem la o trecere de pietoni semaforizată, te rog spune-mi când se face verde. Dacă nu este semafor şi ai timp, condu-mă te rog până pe trotuarul celălalt.

8.Cum să mă ghidezi pe scări
Când mă conduci pe scări, spune-mi dacă acestea urcă sau coboară. Fără această informaţie aş putea cădea. Te rog mergi întotdeauna cu un pas înaintea mea, pentru ca eu să îmi dau seama când se termină treptele.

9.Poziţionarea corectă a uşilor şi a ferestrelor
Uşile trebuie să fie întotdeauna închise sau deschise. Poziţia intermediară poate provoca accidente. Te rog nu uita de asta când sunt cu tine.

10.Marcarea corectă a săpăturilor
Te rog împrejmuieşte canalele descoperite şi săpăturile cu panouri din metal sau plastic. Dacă le semnalizezi doar printr-o bandă colorată deasupra săpăturii, nu am cum să o identific la timp cu bastonul şi aş putea cădea.

11.Postarea corectă a panourilor publicitare pe stradă
Te rog postează panourile publicitare la o înălţime de cel puţin 2 metri, nerespectarea acestei condiţii mă pune în pericol, deoarece nu le pot depista cu bastonul şi astfel mă voi lovi la cap.

12.Cum să mă ajuţi la cumpărături
Când mă ajuţi să îmi fac cumpărăturile, te rog informează-mă despre opţiunile şi preţurile posibile. Oferă-mi produsul să îl explorez, dacă îţi voi solicita acest lucru. În felul acesta, îmi pot forma o “reprezentare vizuală” asupra produsului.

13.Cum îmi oferi ceva
Când îmi oferi ceva, te rog aşează-mi produsul în mână sau pozitionează-mi mâna pe acesta. Nu aştepta ca să îl caut sau să ţi-l iau din mână, pentru că nu văd unde este.

14.Cum mă poţi ajuta la masă
Dacă mă inviţi la masă te rog explică-mi cum sunt aşezate alimentele în farfurie, aşa cum ai indica cifrele de pe cadranul unui ceas. Indică-mi poziţia paharului aşezându-mi mâna pe acesta. Te rog întreabă-mă dacă am nevoie de ajutorul tău pentru a tăia sau decupa alimentele.

15.Cum să îmi indici ceva
Când doreşti să îmi indici un obiect sau o direcţie, te rog explică-mi verbal cum pot să ajung la acel obiect şi nu gesticula, pentru că nu am cum să te văd. Imaginează-ţi că explici cuiva prin telefon.

16.Cum comunici în grup
Dacă eşti la masă, la petrecere, la şcoală sau cu prietenii, sunt şi eu în grupul respectiv şi doreşti să comunici cu mine, te rog spune-mi numele, apoi ceea ce doreşti să îmi transmiţi.

17.Ce limbaj poţi folosi
Te rog nu te jena să foloseşti cuvinte precum: “a vedea”, “a privi”, “a se uita”.
Sunt cuvinte ale vocabularului şi nu trebuie să inventezi altele când vorbeşti cu mine.
Poţi întreba fără probleme: “Ai văzut filmul respectiv?”, “Te uiţi la televizor?” etc.
Chiar dacă eu nu văd, utilizez televizorul pentru a asculta emisiunile. Ar fi destul de bizar să întrebi: “Ai ascultat filmul?”.

E normal să nu ştii cum să ajuţi o persoană cu deficienţe de vedere sau nevăzătoare. Acest ghid îţi arată cum să o faci cu naturaleţe, aşa cum ai ajuta orice altă personă; iar când nu ştii cum să procedezi, pur şi simplu întreabă.

“Integrarea socială a persoanelor cu deficienţe de vedere în spaţiul european” e titlul seminarului internaţional care se desfăşoară în zilele de 2 şi 3 martie 2016 la Hotel Victoria din Cluj-Napoca, parte a unui proiect al Asociaţiei PONTES. Proiectul „Paşaport de succes pentru  copii şi tineri cu deficienţe de vedere” a inclus mai multe acţiuni, organizate cu partenerii principali, Direcţia de Asistenţă Socială şi Medicală din cadrul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, şi ASCOR (Asociaţia Studenţilor Creştin-Ortodocşi Români).

Evenimentul e organizat în cadrul proiectului „Paşaport de succes pentru copii si tineri cu deficienţe de vedere”, proiect finanţat prin granturile SEE 2009-2014 şi administrat de Fondul Român de Dezvoltare Socială.

Text/foto: Ioana Bindea