Noul rector USAMV – viitorul arată verde
Cornel Cătoi, noul rector al Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj, a vorbit despre continuarea planurilor și strategiilor elaborate înainte ca el să ajungă în fruntea universității.
Articol editat de , 1 martie 2016, 09:24 / actualizat: 1 martie 2016, 10:37
Rectorul a fost încântat să vorbească și despre noile idei și despre schimbările prin care universitatea ar trebui să treacă în viitorul apropiat, pentru ca studenții să aibă mai multe oportunități, dar și un venit stabil.
Reporter: Care sunt proiectele de care vă veți ocupa cu prioritate, ele fiind deja în desfășurare?
Cornel Cătoi: Sunt multe proiecte ale universității. Majoritatea sunt în desfășurare sau am făcut pași importanți în această direcție.
În primul rând, așa cum știți, prin Hotărâre de Guvern am primit ferma horticolă de cercetare, care este într-adevăr o oportunitate foarte bună pentru a dezvolta horticultura și pentru a menține această stațiune care este de prestigiu național și internațional.
Este un patrimoniu care trebuie valorificat alături de studenți, masteranzi și doctoranzi. Această stațiune trebuie să devină încă un plămân verde al Clujului – descoperim produse ecologice, chiar fructe tradiționale care sunt mai rezistente la boli și mergem până la fructe de pădure, de exemplu.
Ar trebui, chiar și copiii, să recunoască această stațiune și să învețe în viitor ce înseamnă o viață sănătoasă, poate chiar să ia în calcul o posibilă carieră în domeniu, să vină în contact și cu partea agricolă și de agrement.
Reporter: Stațiunea este una dintre cele mai grele cocoașe pe care USAMV-ul le are la momentul actual, din punct de vedere financiar. Credeți că va putea fi realizat în curând tot ce spuneați?
C.C.: Are ceva datorii din care o parte s-au șters deja și restul se vor șterge în timp, odată cu plata restanțelor la impozite și furnizori, dar sunt cheltuieli pe care universitatea le poate suporta.
O să găsim surse de finanțare, dar în același timp cred cu tărie că este o ramură la universității care poate să devină rentabilă foarte repede, chiar și numai prin valorificarea acelor soiuri de care spuneam.
Noi avem două scopuri ca instituție – partea de cercetare și partea economică și, împreună, putem să atingem toate aceste target-uri.
Reporter: Ce alte proiecte pe care le-ați preluat sunt acum în desfășurare?
C.C.: Avem în plan să inaugurăm un Institut de Nutriție și Patologie Animală și o să îl dezvoltăm la Jucu. Acesta va fi integrat de la partea de reproducere de furaje, până la clinică de cabaline, medicină sportivă, o biobază, centru de interacțiune om-animal în colaborare cu Facultatea de Psihologie de la UMF – va fi un centru mare care va favoriza toate tipurile de comunicare.
Tot în cadrul proiectelor în desfășurare, avem un Institut de Cercetări Horticole al Transilvaniei, un proiect care se va finaliza în câteva luni în ceea ce privește construcția propriu-zisă.
Este un proiect unic în Transilvania și chiar și în România, care își va folosi experiența și rezultatele în stațiunile universității și, de ce nu, cu transfer tehnologic către mediul economic din Transilvania și nu numai. Avem de asemenea în proiect un Centru de Conservare și Reproducție a Raselor de Ovine din țară și de peste hotare.
Reporter: Cu siguranță aveți planuri pe care vreți să le porniți în perioada următoare. Este ceva ce ați dori să schimbați?
C.C.: În primul rând, ar trebui refăcută o bază de didactică și cercetare mai bună pentru Facultatea de Agricultură.
După cum știți bine, odată cu Polus-ul, acolo s-au pierdut terenuri, experimente de zeci de ani pe hamei, trifoi și alte plante. Ar trebui dezvoltate la Știința și Tehnologia Alimentelor baze de practică și de cercetare și producție mai ample, pentru necesitățile din zonă.
O să dezvoltăm baza de utilaje agricole care o să deservească toate suprafețele deținute de universitate, cu utilaje de ultima oră.
Ca și schimbări în strategia universității, cred că antreprenoriatul poate reprezenta o direcție importantă.
Tot ce se produce în cercetare fundamentală, aplicativă, servicii de consultanță și clinice trebuie să producă bani.
Nu numai sumele, ca atare, sunt importante, dar contractele care au și o parte financiară sunt cele mai credibile.
Este obligația universităților în primul rând aici, ele trebuind să fie motorul dezvoltării economice, cel puțin a regiunii.
De asemenea, putem să continuăm internaționalizarea instituției, atât prin cercetare în parteneriat cu universități sau institute din Europa, cât și prin dezvoltarea învățământului din universitate în limbi străine, chiar și prin parteneriate cu universități din străinătate.
Alina Nechita/Cristina Bălău
Puteți să ascultați Radio Cluj online AICI.
