Valea Sâmbetei
Munții Făgăraș sunt numiți pe bună dreptate Alpii Transilvaniei. Creasta semeață a masivului se ridică pină la peste 2500 de metri străjuind depresiunea Făgărașului ca un zid de netrecut. Una dintre cele mai frumoase căi de acces spre inima munților Făgăraș este Valea Sâmbetei.
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 29 iulie 2015, 09:51
Valea Sâmbetei
Valea Sâmbetei se află aproape de extremitatea estică a munților Făgăraș și pornește din imediata apropiere a Mănăstirii Brâncoveanu, loc de pelerinaj și rugăciune pentru mii și mii de turiști. Cei care sunt atrași de inălțimile amețitoare și de aerul ozonat al muntelui, pot face o incursiune pe Valea Sâmbetei până la cabana cu același nume, aflată la 1400 de metri altitudine.
Ca să ajungem la cabană trebuie să urmăm drumul pietruit care pleacă de la mănăstire spre păstrăvăria Floarea Reginei, iar de aici, conducând prudent putem să mai parcurgem cu mașina încă vreo 3 kilometri, pe drumul care urcă pe firul văii Sâmbetei. Lăsăm mașinile unde se termină drumul, iar de aici continuăm prin pădure pe poteca marcată cu triunghi roșu. Dacă alegem acest traseu este bine să fim echipați corespunzător pentru drumeție, cu îmbrăcăminte și încălțăminte adecvată.
Poteca șerpuiește prin pădure urmând firul văii, iar odată cu urcușul peisajul devine din ce în ce mai spectaculos. După circa o oră și jumătate ieșim din pădure și ajungem în golul alpin, de unde putem admira în toată splendoarea sa, creasta Făgărașului, iar drept în față stă deschisă Fereastra Mare a Sâmbetei. Așa se numește culmea pe care o vedem, înaltă de peste 2200 de metri , străjuită de o parte și de alta de două vârfuri semețe: în stânga, renumitul Colț Bălăceni, denumit și Matterhorn-ul României, iar în dreapta, Muntele Slănina, botezat așa probabil de vreun cioban cu sute de ani în urmă.
Odată ajunși la cabană ne bucurăm de o binemeritată pauză în care ne potolim setea și cu siguranță pofta de mâncare. Cabanierii sunt ospitalieri și ne îmbie de fiecare dată cu o ciorbă gustoasă. După ce ne-am tras sufletul, putem urca pieptiș pe poteca ce duce aproape vertical până la chilia părintelui Arsenie Boca, devenită în ultimii ani loc de pelerinaj. Traseul este amenajat cu scări și balustrade dar nu este recomandat celor care suferă de rău de înălțime.
Cabana Valea Sâmbetei este totodată și unul dintre punctele de plecare în traseele de creastă, destinate doar celor antrenați și obișnuiți cu muntele. La 5 ore de mers se află cel mai înalt vârf din România, Moldoveanu.
Colțul Bălăceni
La începutul verii, în luna iunie, Valea Sâmbetei devine un spectacol de culori, pentru că atunci înflorește bujorul de munte, care colorează muntele în roz.
Părăsim cabana, ne luăm rămas bun de la creasta Făgărașului și facem cale întoarsă pentru că e bine să ne întoarcem la mașină pe lumină. Iar dacă vrem să ne cazăm în zonă, asta nu e o problemă, fiindcă putem alege una dintre cele peste 20 de pensiuni și moteluri din Complexul Turistic Valea Sâmbetei.
Text și fotografii: Dan Izvoreanu
Nu uitaţi, Radio Cluj se poate asculta şi online AICI
