Poveşti despre Cluj la Muzeul Etnografic
Muzeul Etnografic al Transilvaniei e găzduit de clădirea istorică Reduta, în care se întrunea Dieta Transilvaniei. Aceasta, la rândul ei, se înalţă pe locul unde funcţiona în vechime hanul “Calul alb”. Primăria clujeană primea aici solii străini şi îi ospăta cu mâncaruri care includeau multă carne. Prima consemnare a berii la Cluj ne trimite în anul 1350, dar la cel mai mare preţ pentru locuitorii cetaţii era vinul, producţia locală bucurându-se de privilegii. Berea se folosea şi ca medicament; supe măncau doar bolnavii. Boiaua (paprika) a fost utilizată în Transilvania numai după cucerirea otomană. Din punct de vedere gastronomic, “blazonul” Clujului poate fi considerat varza á la Cluj.
Articol editat de , 17 septembrie 2014, 13:00
Toate acestea le-am aflat de la invitaţii întâlnirii organizate de Asociaţia “Vechiul Cluj” în parteneriat cu Muzeul Etnografic al Transilvaniei, într-o încercare de a le face mai cunoscută clujenilor istoria propriului oraş, după cum ne-a explicat preşedintele Asociaţiei “Vechiul Cluj”, Sebastian Moga.
Tudor Sălăgean, Lukacs Jozsef şi Vasile Lechinţan au fost invitaţii serii de 16 septembrie, cei care ne-au delectat cu o mulţime de detalii istorice picante. Picantă a fost şi reţeta pregatită de bucătarii terasei Muzeului Etnografic, după indicaţiile maestrului Mircea Groza, venit din Sălaj, cercetător al patrimoniului imaterial gastronomic, provenind el însuşi dintr-o familie de socăciţe (bucătărese, în Transilvania, Maramureş si Banat): papricaş de cocoş cu mămăligă, o reţetă adaptată pentru zilele noastre (cu mai multe legume), pornind de la mâncarea consumată de personajul principal din romanul Dracula al lui Bram Stoker.
Poveşti despre Cluj, în fiecare lună. Urmariţi pe facebook activitatea Asociaţiei “Vechiul Cluj”. Un reportaj de la întâlnirea din septembrie va fi difuzat la Radio Cluj după ora 21.00, în emisiunea Plus Cultura.
Ioana Bindea
