Prima pagină » Cultural » 40 de ani de cântec și slujire a folclorului adevărat – dialog cu rapsodul Alexandru Pugna

40 de ani de cântec și slujire a folclorului adevărat – dialog cu rapsodul Alexandru Pugna

Glasul de la Poalele Țibleșului și Vocația Autenticității.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 18 octombrie 2026, 00:00

Format la școala marilor repere ale cântecului tradițional românesc, Alexandru Pugna reprezintă una dintre vocile fundamentale ale folclorului transilvănean contemporan. Plecat din ținutul arhaic al Căianului Mic, artistul a adus în conștiința publicului național un tezaur folcloric inedit, cules cu migală de pe văile Țibleșului, străbătute de un lirism sobru și profund.

Validat încă de la debut de instanțele supreme ale etnomuzicologiei românești – în comisiile conduse de eminenți folcloriști la Radio România – și consacrat pe scena prestigiosului concurs național „Floarea din grădină”, Alexandru Pugna a transformat cariera artistică într-un apostolat cultural. Repertoriul său, ferit cu obstinație de compromisurile modei comerciale, se remarcă prin respectul față de doină, de cântecul de cătănie și de jocul năsăudean nealterat.

Dincolo de prezența sa interpretativă marcată de eleganță și prestanță, Alexandru Pugna este un animator cultural neobosit. Inițiator al unor manifestări de anvergură – precum festivalurile de folclor pentru tineret și Festivalul Național de Romanțe de la Bistrița –, domnia sa activează ca un veritabil bastion de apărare a valorilor perene în fața producțiilor efemere.

La împlinirea a 40 de ani de la primele imprimări radiofonice, Alexandru Pugna rămâne un model de demnitate artistică, fidel jurământului depus în fața vetrei natale: acela de a lăsa moștenire un cântec românesc curat, grav și autentic.
Alin Cordoș: Domnule Alexandru Pugna, pregătiți un eveniment de o ținută deosebită la București, un concert aniversar la Sala Radio. Ce înseamnă acest moment pentru dumneavoastră și cine vă va fi alături pe scenă?

Alexandru Pugna: Am pregătit un concert aniversar cu totul deosebit, un concert care va reuni câțiva dintre prietenii mei de cântec, oameni pe care îi prețuiesc ca artiști și ca slujitori ai scenei, care și-au asumat cu responsabilitate misiunea de a duce mai departe cântecul neamului românesc.
Pe scena Sălii de Concerte a Radioului, pe lângă interpreții din Bistrița-Năsăud, vor urca mari voci din diverse vetre folclorice ale țării. Din Teleorman va fi prezentă doamna Floarea Calotă, voce emblematică a zonei; din Moldova vine Matilda Pascal Cojocărița; din Oltenia, din județul Olt, Steliana Sima; din Hunedoara, Mariana Deac; din Banat, Adrian Stanca; iar din zona Romanațiului, Gheorghița Nicolae, cea care a dus mai departe realizarea emisiunii „Tezaur Folcloric” după ce doamna Mărioara Murărescu a plecat în veșnicie.
Lor li se alătură Roxana Pitulice și Gheorghe Rizea, o familie de artiști care depune eforturi extraordinare pentru promovarea folclorului autentic. Din Bistrița-Năsăud va fi alături de noi Cornelia Ardelean Archiudean, interpreta-emblemă a Câmpiei Transilvane, precum și Domnica Dologa și Oana Matei-Coruți, din Ținutul Năsăudean. De asemenea, Cristina Bugnar, o voce minunată a cântecului nostru, va cânta și va fi parte din prezentarea evenimentului. Din Maramureș va veni un interpret extrem de iubit, Florentin Iuga.
Am ținut foarte mult ca pe scenă să fie prezenți și doi tineri de mare perspectivă, laureați ai festivalurilor pe care le organizăm la Bistrița: Alice Ghile, câștigătoarea Marelui Premiu la Festivalul „Pană de Păun”, și Alexandru Ștefan Negru din Bacău, câștigătorul Trofeului „Valeria Peter Predescu”.
Acompaniamentul orchestral va fi asigurat de Orchestra de Muzică Populară Radio, condusă de maestrul Adrian Grigoraș, unul dintre cei mai apreciați dirijori din România. Prezentarea spectacolului va fi realizată de Georgel Nucă și Cristina Bugnar. Nu vor lipsi tinerii și talentații dansatori ai Ansamblului Folcloric Profesionist „Dor Românesc”, în coreografia lui Alexandru Adrian Pașcu, directorul artistic al colectivului.
Este un spectacol gândit pentru iubitorii de folclor curat, într-o sală cu peste 850 de locuri, iar faptul că biletele s-au epuizat aproape complet într-un timp scurt ne bucură nespus. Este, înainte de toate, o sărbătoare a folclorului românesc; eu sunt doar pretextul reunirii, dar marele câștigător rămâne cântecul tradițional.

Alin Cordoș: Sunteți de zeci de ani un apărător ferm al folclorului de esență și un critic declarat al kitsch-ului sau al noilor formule comerciale. De altfel, succesul inițierii Festivalului de Romanțe de la Bistrița demonstrează aceeași viziune profundă asupra muzicii. Este o luptă, o defensivă în fața modernității zgomotoase și facile, așa cum remarca recent și președintele Radu Moldovan?

Alexandru Pugna: Așa este, iar președintele Emil Radu Moldovan a punctat admirabil această realitate. A arătat limpede de ce trebuie susținute instituțiile de cultură și de ce actul artistic veritabil merită sprijin: pentru că se află într-o luptă inegală cu nonvaloarea, cu kitsch-ul facil.
Adesea ne lăsăm amăgiți de cifre sau de aprecierile din mediul online. Dar trebuie să privim dincolo de aceste reacții: cine sunt cei care le acordă? Unele producții derizorii adună mii de aprecieri de la un public neavizat. Menirea noastră este însă să rămânem fideli adevărului și reperelor identitare. Chiar dacă bătălia cu muzica de consum pare disproporționată, nu avem voie să depunem armele.
Din această convingere s-a născut, în urmă cu trei ani, Festivalul Național de Romanțe de la Bistrița. Romanța a fost lăsată pe nedrept într-un con de umbră de mass-media și chiar de unele foruri culturale, deși reprezintă cântecul de suflet al poporului nostru. În romanță întâlnim versurile marilor clasici ai literaturii noastre, înveșmântate într-o linie melodică de o sensibilitate rară. Am deschis competiția bistrițeană tinerilor interpreți – regulamentul permițând participarea concurenților între 16 și 50 de ani – oferindu-le șansa de a evolua alături de mari laureați ai festivalului-emblemă „Crizantema de Aur” de la Târgoviște. Pe 4 și 5 noiembrie, Bistrița devine, simbolic, o adevărată capitală a romanței.

Alexandru Pugna tânăr

Alin Cordoș: Se împlinesc patru decenii de la debutul dumneavoastră la microfonul Radioului Public. Ce sentimente vă încearcă atunci când pășiți din nou pe coridoarele acestei instituții?

Alexandru Pugna: De fiecare dată când intru pe porțile Radioului România mă încearcă o emoție copleșitoare. Pentru mine, acel loc poartă amprenta începutului: în urmă cu 40 de ani, un tânăr plecat din Căianu Mic, de la poalele Țibleșului, pășea sfios pe acele culoare pentru a imprima primele sale cântece cu Orchestra de Muzică Populară Radio.
În acea vreme, selecția era de o severitate absolută. Nu existau studiouri particulare la tot pasul. Singurele porți de afirmare legitimă erau Radio România și Casa de Discuri „Electrecord”. Materialul trimis de mine a așteptat trei ani pentru a ajunge în fața comisiei etnomuzicologice, un for alcătuit din savanți iluștri precum Tiberiu Alexandru, Emilia Comișel sau Alexandru Amzulescu. În mod obișnuit, din înregistrările propuse se acceptau două sau trei piese. În cazul meu, spre surprinderea generală, comisia a admis 10 cântece din 16. A fost dovada clară că repertoriul cules de pe Valea Țibleșului – din Căian, Spermezeu, Târlișua, Zagra – avea valoare folclorică autentică și forță de expresie.
Când am intrat în studio și s-a aprins semnalul roșu de înregistrare, abia mai puteam respira. În fața mea se aflau peste treizeci de instrumentiști de elită, sub bagheta ilustrului dirijor și compozitor Constantin Arvinte. Acea întâlnire providențială mi-a marcat definitiv parcursul. La un an după acele imprimări, am revenit în aceeași sală ca finalist al celebrului concurs televizat „Floarea din grădină”. La preselecție participaseră aproape 190 de concurenți; am rămas 16, iar în final am fost aleși doar 6 pentru edițiile televizate. Să cânți în fața publicului și a întregii țări, acompaniat de cei mai mari muzicieni, a fost rampa mea de lansare.

Alin Cordoș: Privind retrospectiv, cum ați rezuma acești 40 de ani de slujire a scenei?