Mănăstirea Râmeţ şi arhiepiscopul Ghelasie

Mănăstirea Râmeţ din Munţii Apuseni este cea mai veche şi mai importantă vatră monahală de pe teritoriul Arhiepiscopiei de Alba Iulia. Mănăstirea a fost întemeiată de pustnici trăitori în aceste locuri, probabil în secolele 12-13. Numele ei atestă această ipoteză: Râmeţ provine din latinescul eremitas şi grecescul eremites.

Articol editat de cristina.rusu, 27 august 2015, 06:00

curtea Mănăstirii

interior Mănăstire

Mănăstirea Râmeţ a avut, în timp, alţi ctitori şi ocrotitori, ca Radu de la Afumaţi, Matei Corvin şi Mihai Viteazul. Ca toate mănăstirile din Transilvania, a cunoscut persecuţii şi, în două rânduri, distrugeri.

În anul 1792, Curtea de la Viena permite repararea bisericii, dar numai ca biserică de mir. În 1955, mănăstirea devine mănăstire de maici, dar e închisă peste patru ani, în urma decretului 410. Stareţa măicuţelor care lucrau covoare în atelierul de la Aiud, strămutat la Râmeţ, reuşeşte să obţină din partea statului o autorizaţie de funcţionare a mănăstirii, în anul 1972.

Atelierul de covoare există şi astăzi. În anii de după 1989, mănăstirea a cunoscut noi lucrări: s-a construit arhondaricul; s-a ridicat o nouă construcţie care înglobează trapeza – locul unde hrana devine rugăciune; s-au construit chiliile, şcoala pentru copii, camere de cazare pentru fetele înfiate de mănăstire, noi clădiri pentru atelierele de ţesătorie şi broderie, altarul de vară, dar şi o sală pentru conferinţe şi simpozioane.

atelier covoare

Muzeul mănăstirii adăposteşte o colecţie de icoane vechi, pe lemn şi pe sticlă, cărţi vechi, o colecţie de monede şi o impresionantă colecţie etnografică.

Biserica veche a mănăstirii e un monument de arhitectură. În anul 1978, cercetările specialiştilor au scos la lumină, pe al doilea strat din zugrăveala bisericii, o inscripţie de mare însemnătate istorică.

Înscrisul îl menţionează pe “arhiepiscopul Ghelasie”, primul ierarh ortodox cunoscut cu numele al românilor transilvăneni.

Sfântul Ghelasie a fost canonizat la Râmeţ, în anul 1992, cu prilejul hramului bisericii noi – Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel – în faţa unei mulţimi imense.

Sfântul Ghelasie

Tradiţia orala reţine până astăzi minunile sfâtului Ghelasie, şi se povesteşte că a vindecat pe mulţi din cei care nu s-au îndoit de puterea lui. Astăzi, moaştele Sfântului Ghelasie se găsesc, spre închinare, în biserica nouă a mănăstirii Râmeţ.

Ioana Bindea

Nu uitați, Radio Cluj se poate asculta și online, AICI