WWF: Populațiile de animale sălbatice au scăzut cu 73% în 52 de ani. „Declinul nu este inevitabil”
Degradarea habitatelor și poluarea afectează biodiversitatea, dar măsurile de conservare pot da rezultate.
Articol editat de cristina.rusu, 29 octombrie 2026, 15:35
Dimensiunea medie a populațiilor de vertebrate sălbatice monitorizate a scăzut cu 73% între 1970 și 2022, arată Raportul Planeta Vie 2026, publicat de WWF. Cele mai accentuate scăderi s-au înregistrat în ecosistemele de apă dulce, unde indicele a coborât cu 85%.
„Nu înseamnă că au dispărut 73% dintre animalele sălbatice și nici că am pierdut 73% dintre specii”, explică Orieta Hulea, director general al WWF-România. Indicele, realizat pe baza tendințelor a aproape 35.800 de populații din 5.790 de specii de vertebrate, compară dimensiunea acestora cu nivelul din 1970. Raportul arată că aproximativ jumătate dintre populațiile incluse sunt stabile sau în creștere, însă scăderile sunt mai ample și trag în jos tendința generală.
Potrivit Orietei Hulea, în ecosistemele de apă dulce, presiunile provin atât din intervențiile directe asupra râurilor, cât și din activitățile desfășurate în întregul bazin hidrografic. Luncile inundabile au fost desecate și transformate în terenuri agricole, iar râurile au fost îndiguite sau barate, pierzând legătura cu luncile și continuitatea naturală. Poluarea, agricultura intensivă și exploatările silvice contribuie, de asemenea, la degradarea habitatelor.
Raportul leagă pierderea naturii de disfuncționalități mai largi ale sistemului alimentar, energetic și financiar. Conform Orietei Hulea, agricultura trebuie să protejeze mai bine solul și polenizatorii și să păstreze elemente precum benzile înierbate, tufărișurile, pâlcurile de arbori și zonele umede. Practicile agricole sunt cu atât mai importante, spune aceasta, cu cât seceta și schimbările climatice vor afecta producția de hrană.
Raportul prezintă și exemple de intervenții cu rezultate locale pozitive.
La Băile Tușnad, măsurile de prevenție au combinat gestionarea mai bună a deșeurilor, pubele anti-urs, monitorizarea animalelor și pregătirea unei echipe locale de intervenție. Orieta Hulea spune că reducerea conflictelor nu a fost rezultatul unei singure măsuri, ci al colaborării dintre comunitate, autorități și organizații locale. Raportul consemnează că daunele provocate de urși au scăzut de la 41 în 2021 la zero începând din 2023, iar mesajele RO-Alert, de la peste 230 la aproximativ opt în 2025.
Pentru conservarea biodiversității, Orieta Hulea indică două direcții importante: extinderea și administrarea eficientă a ariilor protejate și restaurarea ecosistemelor degradate. În opinia sa, nu este suficient ca zonele să fie delimitate pe hartă: ele au nevoie de planuri de management, finanțare și administrare. În acest sens, refacerea luncilor Dunării și a unor zone din Deltă ar putea aduce beneficii naturii și comunităților, inclusiv prin apariția unor oportunități economice.
Raportul WWF arată că există și populații de specii care s-au refăcut în urma unor măsuri de conservare susținute. Exemplele din România, spune Orieta Hulea, arată că „declinul nu este inevitabil” și că intervențiile locale pot deveni modele pentru acțiuni mai ample.
Dialogul integral cu Orieta Hulea, director general WWF România, îl puteţi asculta aici sau pe frecvenţele Radio Cluj duminică, 1 noiembrie 2026, după ora 16.00.
Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online AICI. Ne găsești și pe facebook, X și instagram.
