Uniunea Europeană ar putea renunța la alocarea obligatorie pentru combaterea sărăciei copiilor
Organizaţiile privind drepturile copilului avertizează asupra riscurilor pentru România.
Articol editat de cristina.rusu, 26 octombrie 2026, 11:03
Comisia Europeană propune eliminarea obligației ca statele membre cu rate ridicate ale sărăciei copiilor să aloce cel puțin 5% din Fondul Social European Plus pentru combaterea acestui fenomen.
Modificarea, prevăzută în propunerea pentru viitorul buget european, aferent perioadei 2028–2034, stârnește îngrijorarea organizațiilor pentru protecția copilului, care avertizează că programele de prevenție ar putea pierde finanțarea în favoarea altor priorități. Parlamentul European susține, în schimb, nu doar menținerea acestei obligații, ci și majorarea pragului la 10% pentru țările în care sărăcia copiilor depășește media europeană.
Potrivit unui raport publicat recent de organizația internațională Save the Children, peste 19 milioane de copii din Uniunea Europeană se află în risc de sărăcie sau excluziune socială. Numărul lor a rămas practic neschimbat față de 2019, deși Uniunea Europeană și-a propus să scoată cinci milioane de copii din sărăcie până în anul 2030.
În România, situația s-a îmbunătățit în ultimii ani. Rata copiilor expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială a scăzut de la 41,5% în 2021 și 2022 la 32,4% în 2025, cel mai redus nivel din ultimul deceniu. Cu toate acestea, România continuă să se numere printre statele europene în care copiii sunt cel mai expuși acestui fenomen.
Roxana Paraschiv, coordonatoarea Centrului de Cercetare privind Drepturile Copilului, consideră că renunțarea la obligația de finanțare ar reprezenta un regres, în condițiile în care actualul mecanism a încurajat statele membre să investească în combaterea sărăciei copiilor.
„Vechea prevedere, cea din cadrul financiar actual, s-a dovedit a fi destul de eficientă în combaterea sărăciei în rândul copiilor. Și ceea ce am putut observa este că nu doar statele care aveau obligația de a aloca minimum 5% au făcut lucrul acesta, ci și celelalte state. Mai mult decât atât, sunt țări care au trecut dincolo de pragul de 5%”, a explicat aceasta pentru Radio Cluj.
Potrivit raportului Save the Children, aproximativ 9,6 miliarde de euro s-au alocat la nivel european pentru măsuri destinate reducerii sărăciei copiilor, inclusiv contribuțiile naționale. Dintre cele 24 de state care au raportat asemenea alocări, 19 au rezervat cel puțin 5% din resursele Fondului Social European Plus acestui obiectiv, inclusiv opt state care nu aveau obligația legală de a respecta pragul.
Reprezentanta Centrului de Cercetare privind Drepturile Copilului recunoaște că Uniunea Europeană se confruntă cu numeroase provocări, iar guvernele își doresc mai multă flexibilitate în utilizarea fondurilor. Totuși, în absența unei alocări obligatorii, consideră că există riscul ca programele dedicate copiilor vulnerabili să piardă teren în fața altor domenii urgente.
„Ne temem că un fenomen atât de grav cum este sărăcia în rândul copiilor are nevoie de această plasă de siguranță a unei alocări minime obligatorii, astfel încât să nu ajungă cumva la coada listei de priorități, în concurența aceasta cu atât de multe probleme urgente”, a subliniat Roxana Paraschiv.
Deși România a înregistrat o reducere considerabilă a riscului de sărăcie în rândul copiilor, Roxana Paraschiv spune că evoluția este, cel mai probabil, rezultatul mai multor factori. Fondurile europene au avut însă o contribuție importantă prin dezvoltarea unor servicii esențiale în educație, sănătate și incluziune socială.
„Nu putem ști exact în ce măsură se datorează fondurilor europene. Este, cel mai probabil, o combinație de factori, iar fondurile europene au deschis accesul copiilor către niște servicii esențiale. Și din zona educației, și din zona incluziunii sociale, și din zona sănătății. Nu putem contesta asta.”
Aceasta atrage însă atenția că progresul trebuie consolidat, astfel încât situația copiilor vulnerabili să nu se deterioreze din nou în cazul unei crize economice sau sociale.
Unul dintre domeniile în care finanțările europene au produs rezultate vizibile este educația timpurie. Potrivit raportului, numărul copiilor înscriși în creșe aproape s-a dublat între 2020 și 2024, de la 17.400 la peste 35.000. Accesul rămâne însă inegal, în special între mediul urban și cel rural.
Persistă și diferențe majore între rezultatele școlare ale copiilor din medii sociale diferite. Datele PISA 2025 arată că aproximativ 71% dintre elevii din familiile vulnerabile au rezultate slabe la citire, comparativ cu aproximativ 21% dintre elevii proveniți din familiile înstărite.
Prevenția, mai eficientă și mai puțin costisitoare decât intervențiile ulterioare
Una dintre cele mai importante consecințe posibile ale eliminării pragului obligatoriu de finanțare privește serviciile de prevenție. Roxana Paraschiv explică faptul că, în ciclurile financiare europene anterioare, România a acordat prioritate unor programe destinate remedierii problemelor deja existente, în timp ce intervențiile care ar fi putut preveni apariția acestora au beneficiat de mai puțină atenție.
„Prevenirea separării de familie, nu după aceea reinserția în familie sau consolidarea abilităților pentru viață independentă. Prevenirea abandonului școlar, care funcționează mult mai bine decât readucerea la școală a copiilor care au părăsit sistemul. Screeningul și prevenirea problemelor grave de sănătate, nu tratarea acestora”, a exemplificat ea.
În opinia Roxanei Paraschiv, lipsa unei finanțări dedicate ar putea determina România să revină la modelul anterior, în care resursele erau concentrate pe intervenții necesare, dar mai costisitoare și cu șanse mai reduse de succes. Printre acestea se numără programele de reconversie profesională pentru tineri, măsurile de dezinstituționalizare sau programele de tip „A doua șansă”, destinate persoanelor care au părăsit sistemul educațional.
„Nimeni nu spune că nu sunt necesare, dar sunt mai costisitoare și cu șanse mai mici de reușită”, a precizat Roxana Paraschiv.
Parlamentul European propune dublarea pragului pentru state precum România
În timp ce propunerea Comisiei Europene elimină obligativitatea alocării unui procent minim dedicat combaterii sărăciei copiilor, Parlamentul European susține o abordare diferită. Potrivit Roxanei Paraschiv, poziția Parlamentului prevede menținerea unui Fond Social European solid și stabilirea unui prag de minimum 5% pentru statele în care rata sărăciei copiilor se situează sub media europeană. Pentru țările care depășesc această medie, inclusiv România, pragul propus este de 10%.
„Categoric, ar fi o diferență substanțială față de propunerea Comisiei și ne dorim din toată inima ca, în discuțiile trilaterale care vor urma, aceste prevederi făcute să salveze, cumva, interesele copiilor să rămână pe tapet”, a declarat reprezentanta Salvați Copiii.
Deocamdată, nu este clar ce poziție va susține România în negocierile de la nivelul Consiliului Uniunii Europene.
Dincolo de disputele privind procentele și distribuirea fondurilor, Roxana Paraschiv atrage atenția asupra unei probleme mai puțin discutate: participarea copiilor la procesul de luare a deciziilor. Potrivit acesteia, autoritățile europene și naționale ar trebui să se asigure că opiniile copiilor sunt ascultate atunci când se adoptă politici care le pot influența condițiile de viață, accesul la educație sau viitorul.
„Cred că ar fi important de menționat un aspect la care ne gândim mai puțin: importanța pe care o are participarea copiilor la deciziile care îi privesc. Ascultarea copiilor atunci când factorii de decizie iau hotărâri cu un impact atât de mare în viața lor”, este de părere Roxana Paraschiv.
Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online AICI. Ne găsești și pe facebook, X și instagram.
