Literatura în era inteligenței artificiale. Poate AI să fie poet?
Cartea Literatura în era inteligenței artificiale. Poate AI să fie poet? a fost lansată în cadrul celei de-a XII-a ediții a Festivalului Internațional de Carte Transilvania.
Articol editat de cristina.rusu, 25 septembrie 2026, 11:02
Vasile Sebastian Dâncu, sociolog și membru al Uniunii Scriitorilor din România a lansat în cadrul Festivalului Internațional de Carte Transilvania, volumul: Literatura în era inteligenței artificiale. Poate AI să fie poet?. Evenimentul a fost însoțit de un dialog cu poetul Ion Mureșan.
Publicat de Editura Școala Ardeleană, volumul pornește de la întrebarea: „Ce se întâmplă cu ideea de autor atunci când un text poate fi produs, integral sau parțial, de o inteligență artificială?”
Cartea Literatura în era inteligenței artificiale. Poate AI să fie poet? urmărește problema implicării AI în scrierile literare, din mai multe direcții: rostul literaturii, posibilitatea unei poetici a inteligenței artificiale, raportul dintre autor și instrumentele sale, apariția „cititorului algoritmic” și rolul AI în formarea unui scriitor. Volumul se încheie cu un „Manifest pentru literatura vie în era inteligenței artificiale”.
Una dintre ideile centrale formulate de autorul cărții, Vasile Sebastian Dâncu, privește responsabilitatea pentru text. Chiar dacă inteligența artificială nu are o biografie și nu a trăit experiența pe care o exprimă, intrarea unui text în spațiul public presupune, în continuare, o decizie și o asumare umană:
„Există o nedreptate intelectuală în felul în care discutăm astăzi despre inteligența artificială și literatură: înainte de a observa ce se petrece în fața noastră, ne grăbim să pronunțăm sentința potrivit căreia mașina nu simte, nu suferă, nu are copilărie și nu se teme de moarte, nu poate crea, ci poate doar combina, reproduce și imita. Literatura adevărată ar începe, potrivit acestui argument, exact acolo unde calculul se oprește. Argumentul are forță și nu trebuie tratat cu superficialitate, dar tocmai forța lui riscă să transforme o problemă nouă într-un verdict vechi.
Nu apăr inteligența artificială atribuindu-i o conștiință pe care nu o are, gest care ar fi o formă de naivitate, poate chiar de impostură. Îi recunosc însă capacitățile reale și accept consecințele culturale ale apariției sale. Respectul despre care va fi vorba în aceste pagini privește realitatea, nu reverența față de mașină: când un sistem este capabil să producă un poem, să continue o povestire, să sugereze o metaforă neașteptată și să intervină în rescriere, descrierea lui ca simplu creion devine insuficientă. Nici încoronarea lui ca autor nu ne ajută. Între aceste două excese există un teritoriu încă slab cercetat.
Scriitorul poate transforma o pierdere într-o formă, în timp ce sistemul poate genera forma pierderii fără să fi pierdut nimic, autorul își poate compromite reputația printr-o carte, în timp ce modelul nu riscă nimic, iar omul poate regreta un text, îl poate retrage sau poate continua să răspundă pentru el după mulți ani.
Nu știu dacă vom ajunge să numim vreodată o inteligență artificială poet, însă știu că întrebarea nu mai poate fi eliminată prin ironie, ci trebuie desfăcută, cercetată și lăsată să ne incomodeze. Literatura a supraviețuit fiecărei tehnologii care i-a schimbat suportul, dar, de această dată, tehnologia a intrat în frază.”
Cartea Literatura în era inteligenței artificiale. Poate AI să fie poet? a fost lansată în cadrul celei de-a XII-a ediții a Festivalului Internațional de Carte Transilvania (FICT), care se desfășoară până în 27 septembrie, la Cluj-Napoca.
La ediția din acest an, au loc 65 de evenimente, sunt lansate peste 70 de cărți și organizate întâlniri cu peste 150 de autori, moderatori și invitați.
Alina Nechita
Radio Cluj poate fi ascultat şi online AICI. Ne găsești și pe facebook, X și instagram.
