Prima pagină » Știri » Educaţie » Nicu Ștefănuță cere majorarea bursei sociale pentru studenți: „Cine se mai poate descurca cu 925 de lei?”

Nicu Ștefănuță cere majorarea bursei sociale pentru studenți: „Cine se mai poate descurca cu 925 de lei?”

Propunerea este ca valoarea minimă a bursei să crească de la 925 la 1.050 de lei.

Articol editat de cristina.rusu, 22 septembrie 2026, 13:13

Vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, solicită Ministerului Educației să majoreze bursa socială pentru studenți de la 925 de lei la cel puțin 1.050 de lei în anul universitar 2026–2027.

El susține că valoarea actuală nu acoperă nici măcar costurile de bază pentru masă și cazare și avertizează că diminuarea sprijinului financiar îi poate împinge pe tinerii din familii vulnerabile spre abandon universitar.

„Bursa a fost de 925 de lei și nu este suficient. Cine se mai poate descurca cu banii aceștia? Sunt foarte mulți studenți care depind de bursele sociale de 925 de lei”, a declarat Nicu Ștefănuță într-un interviu acordat Radio Cluj.

Solicitarea sa vine în contextul în care proiectul de ordin discutat de Ministerul Educației în ședința Comisiei de Dialog Social din 15 septembrie prevede menținerea cuantumului minim la 925 de lei. Comisia Națională pentru Finanțarea Învățământului Superior a recomandat însă stabilirea unui prag de cel puțin 1.050 de lei.

Potrivit estimărilor prezentate de europarlamentar, cheltuielile lunare ale unui student doar pentru masă și cazare ajung, în medie, la 1.525 de lei. În aceste condiții, bursa actuală acoperă aproximativ 60% din necesar.

„Bursele sociale sunt modalități prin care copiii sunt ajutați să rămână la școală, cei care, altfel, s-ar afla în situația de a abandona studiile. Cheltuielile lunare estimate doar pentru masă și cazare sunt, în medie, de 1.525 de lei. Atunci, 925 de lei ar acoperi numai 60% din aceste costuri, iar copiii chiar depind de acești bani”, a explicat Nicu Ștefănuță.

Acesta consideră că reducerea sprijinului social intră în contradicție cu obiectivul declarat al României de a crește nivelul de educație. El a atras atenția asupra diferenței mari dintre numărul copiilor care intră anual în sistemul de învățământ și cel al tinerilor care ajung la studii superioare, estimat la aproximativ 170.000–180.000.

Nicu Ștefănuță a criticat și recomandarea din 2025 a fostului ministru al educaţiei, Daniel David, ca studenții să își găsească un loc de muncă în paralel cu facultatea. În opinia sa, această soluție ignoră orarul cursurilor și seminarelor, precum și condițiile de prezență impuse de unele cadre didactice.

„Mulți studenți lucrează și își ratează anul, pentru că sunt foarte mulți profesori care nu sunt înțelegători și impun condiția unei prezențe de 80% la cursuri pentru ca studentul să poată intra în examen. Cele mai multe locuri de muncă presupun un program în timpul zilei. Dacă ai și cursuri, și seminare cu prezență obligatorie, cum poți face ceea ce a recomandat domnul ministru?”, a întrebat europarlamentarul.

Pe lângă majorarea bursei la minimum 1.050 de lei, Nicu Ștefănuță cere suplimentarea fondului astfel încât creșterea cuantumului să nu reducă numărul beneficiarilor. El solicită, de asemenea, revenirea la acordarea burselor pe întreaga durată a anului calendaristic și găsirea unei soluții pentru studenții de la taxă care îndeplinesc criteriile sociale.

„Am propus să fie folosite fondurile pentru coeziune. Sunt niște bani destinați domeniului social, pe care România nu îi cheltuise în totalitate și din care a putut transfera o parte către bursele sociale. Aceasta a fost ideea propusă de mine și mă bucur foarte mult că a fost pusă în practică anul trecut”, a precizat Nicu Ștefănuță.

Vicepreședintele Parlamentului European spune că demersul său nu reprezintă un atac la adresa Guvernului, ci o încercare de a apăra interesele studenților. El susține că menținerea tinerilor vulnerabili în sistemul universitar depinde inclusiv de existența unui sprijin financiar adaptat costurilor reale de trai.