Asociaţia Energia Inteligentă – Avertisment privind o posibilă „policriză” în România
Prețurile energiei, deficitul bugetar, inflația și problemele din agricultură se numără printre riscurile identificate de Asociaţia Energia Inteligentă.
Articol editat de cristina.rusu, 21 septembrie 2026, 12:01
România ar putea intra, începând din toamna acestui an, într-o perioadă în care vulnerabilităţile energetice, bugetare, economice, climatice şi sociale se vor alimenta reciproc, iar ţara ar putea traversa în următoarele 12 luni aproximativ 12 manifestări de criză, potrivit unei analize realizate de Asociaţia Energia Inteligentă.
Printre riscurile identificate de AEI se numără creşterea preţurilor la energia electrică şi gaze, probleme de adecvanţă a sistemului electric, dificultăţi de aprovizionare cu gaze, preţuri ridicate la motorină, benzină şi GPL, scumpirea transportului aerian, inflaţia şi creşterea costului vieţii, presiunile asupra bugetului public şi fiscalităţii, costurile mai mari de finanţare a statului, problemele din agricultură şi sectorul alimentar, precum şi o posibilă criză socială, politică şi de încredere.
În ceea ce priveşte energia electrică, AEI apreciază că România nu duce lipsă de capacităţi instalate, dar are, în anumite intervale, un deficit de putere controlabilă disponibilă.
Problemele identificate includ capacităţi pe cărbune îmbătrânite, centrale pe gaze insuficiente sau întârziate, dependenţa hidroenergiei de rezervele de apă, opriri planificate sau accidentale ale reactoarelor nucleare şi congestii în reţele.
În cazul gazelor, AEI estimează o criză de preţ ca fiind foarte probabilă, în timp ce o criză fizică ar depinde de evoluţia temperaturilor şi de o serie de factori.
Depozitele României erau, la începutul lunii septembrie, la aproximativ 62%, cu peste zece puncte procentuale sub nivelul de anul trecut, potrivit analizei.
Motorina este considerată de AEI un factor care poate transmite presiunile din sectorul energetic în economie, prin impactul asupra agriculturii, construcţiilor, transportului de marfă, distribuţiei alimentare, serviciilor publice şi industriei.
În plan fiscal, analiza citează estimarea Comisiei Europene privind un deficit de aproximativ 6% din PIB în 2026 şi o datorie publică ce ar putea ajunge la 63% din PIB în 2027.
Potrivit AEI, statul va trebui să gestioneze simultan presiunile generate de preţurile energiei, taxarea carburanţilor, sprijinirea agriculturii, finanţarea apărării, plata dobânzilor şi cofinanţarea investiţiilor europene, în condiţiile în care trebuie să reducă deficitul.
Potrivit AEI, scenariul cel mai probabil nu este lipsa completă a energiei, gazelor, carburanţilor sau alimentelor, ci asigurarea cantităţilor necesare la preţuri tot mai ridicate, cu transferarea costurilor către deficitul bugetar, datorie, taxe şi nivelul de trai.
Pentru prevenirea acestor riscuri, AEI propune 12 măsuri, între care un plan naţional de securitate a gazelor, constituirea unei rezerve strategice de carburanţi, protecţie socială ţintită, dezvoltarea contractelor energetice pe termen lung, protejarea investiţiilor esenţiale, sprijinirea IMM-urilor afectate de costurile energiei, refacerea infrastructurii de irigaţii şi gestionarea rezervelor de apă, protejarea fondurilor europene şi un program naţional de eficienţă energetică.
AGERPRES
Radio Cluj poate fi ascultat şi online AICI. Ne găsești și pe facebook, X și instagram.
