Prima pagină » Știri » Educaţie » „Toți ne zbatem în același sistem prost”. De ce nu reușește școala românească să se reformeze

„Toți ne zbatem în același sistem prost”. De ce nu reușește școala românească să se reformeze

Președintele Federației Naționale a Părinților încearcă să explice rezultatele slabe obținute de România la testele PISA.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 9 septembrie 2026, 16:51

Părinții îi consideră vinovați pe profesori, profesorii arată către elevi, iar miniștrii Educației transferă responsabilitatea de la unul la altul atunci când încearcă să explice rezultatele slabe obținute de România la testele PISA.

Problema principală nu se află însă la nivelul uneia dintre aceste categorii, ci în modul în care este construit și administrat sistemul educațional, consideră Cătălin-Viorel Nan, președintele Federației Naționale a Părinților – Edupart. Acesta a criticat încercarea de a relativiza rezultatele PISA prin argumentul că performanțele elevilor au scăzut și în alte țări.

„Testele PISA reprezintă o perspectivă, dar una care analizează toate țările. Dacă, din această perspectivă, noi stăm cel mai prost dintre toate țările și continuăm să mergem în jos, cred că cei care țin frâiele învățământului românesc ar trebui să-și pună niște probleme și să-și adreseze niște întrebări”, afirmă Cătălin-Viorel Nan.

În opinia sa, după fiecare rundă de testare începe un „festival de scuze”, menit să apere situația existentă, deși problemele sistemului nu mai pot fi negate.

Miniștrii se schimbă, sistemul rămâne

Instabilitatea de la conducerea Ministerului Educației este una dintre dificultățile constatate de Cătălin-Viorel Nan. În numai doi ani de mandat la conducerea Federației, spune acesta, a ajuns să colaboreze cu trei miniștri, iar o nouă schimbare se profilează. Cu toate acestea, consideră că problema nu poate fi pusă numai pe seama miniștrilor. Din experiența acumulată în ultimii aproximativ șase ani în relația cu Ministerul Educației, el susține că o parte a administrației, care a rămas neschimbată, se opune reformelor.

„Sunt oameni în minister care nu s-au schimbat de 15 ani. Acești oameni nu vor să modifice nimic. Vor să mențină statu-quoul”, consideră președintele Edupart.

Inerția administrativă și dorința de conservare a procedurilor existente ajung astfel să blocheze reformele indiferent de persoana aflată temporar la conducerea instituției.

Legile, tratate ca recomandări

O altă cauză a funcționării deficitare a educației ar fi lipsa unor proceduri clare și a unor mecanisme eficiente de sancționare. Potrivit lui Cătălin-Viorel Nan, sistemele publice performante stabilesc reguli precise, prevăd responsabilități și intervin atunci când acestea nu sunt respectate. În România, în schimb, legile și procedurile sunt tratate uneori ca simple recomandări, iar adoptarea unei legi este urmată de așteptarea normelor de aplicare, care pot întârzia sau pot lăsa loc interpretărilor.

Reprezentantul părinților oferă exemplul hotărârilor luate de consiliile de administrație ale școlilor. Atunci când părinții consideră că o asemenea decizie este incorectă, singura soluție reală poate rămâne acțiunea în contencios administrativ, care se poate întinde pe durata mai multor ani. În lipsa unor mecanisme rapide de control și corectare, beneficiarii direcți ai educației au puține instrumente prin care pot determina schimbarea unei decizii.

„Noi, ca părinți, nu putem să modificăm un sistem de învățământ, pentru că nu avem nici capacitatea, nici pregătirea necesară și nici nu este rolul nostru să facem acest lucru. Suntem beneficiarii direcți, împreună cu copiii: vedem ce se întâmplă și suferim cu toții”, spune Cătălin-Viorel Nan.

„Nici profesorii, nici părinții și nici elevii nu sunt de vină”

Președintele Edupart respinge ideea că responsabilitatea pentru problemele educației ar putea fi atribuită exclusiv profesorilor, părinților sau elevilor. Toate aceste categorii încearcă să se adapteze aceluiași sistem, iar comportamentul oamenilor este influențat de regulile și procedurile în care sunt obligați să lucreze.

„Nici profesorii, nici părinții și nici elevii nu sunt de vină, pentru că toți ne zbatem în același sistem prost”, afirmă acesta.

În opinia sa, diferența dintre România și țările ale căror sisteme educaționale sunt considerate performante nu este dată de faptul că acolo toți părinții ar fi mai bine pregătiți sau că elevii și profesorii ar fi fundamental diferiți. Diferența este produsă de claritatea procedurilor și de aplicarea regulilor.

O școală concentrată asupra următorului examen

Cătălin-Viorel Nan critică și organizarea școlii românești în jurul examenelor. Elevii, părinții și profesorii se pregătesc permanent pentru următoarea evaluare, în loc ca procesul educațional să urmărească dezvoltarea pe termen lung a copilului și pregătirea acestuia pentru societate și pentru piața muncii.

„Sistemul nu pregătește oameni pentru economia reală”, spune reprezentantul părinților.

În viziunea sa, școala ar trebui să formeze atât viitori specialiști cu studii superioare, cât și muncitori calificați, capabili să utilizeze noile tehnologii.

Pregătirea nu poate fi lăsată numai în seama universităților, ci trebuie începută încă din gimnaziu. Societatea va avea nevoie de profesioniști bine pregătiți în toate domeniile, de la meserii tehnice până la medicină, administrație și politică.

Evaluarea continuă ar arăta și valoarea profesorului

Ca alternativă la examenele cu miză foarte mare, Cătălin-Viorel Nan propune o evaluare standardizată, externă și continuă, desfășurată pe parcursul anilor de școală.

Un asemenea sistem ar permite compararea reală a rezultatelor elevilor, indiferent de școala în care învață. O anumită notă ar trebui să reflecte același nivel de cunoștințe atât într-o școală dintr-un sat, cât și într-un liceu performant dintr-un oraș mare. Evaluarea pe termen lung ar diminua și influența pe care o singură zi proastă, o problemă de sănătate sau un incident o pot avea asupra viitorului unui copil. Un sistem bazat pe progres ar oferi și o imagine mai corectă asupra muncii profesorilor.

„Trăim într-o lume digitală în care asemenea lucruri s-ar putea face foarte ușor, dacă s-ar dori. Evaluarea ar putea fi externă pentru toți copiii și ar putea exista aceleași norme”, afirmă președintele Federației Naționale a Părinților – Edupart.