„Fluent not perfect” – povestea oamenilor care au învățat limba română și odată cu ea, curajul de a se simți acasă
Un proiect de la Cluj i-a ajutat pe refugiații ucraineni să se descurce mai ușor în viața de zi cu zi.
Articol editat de cristina.rusu, 31 august 2026, 15:09
Pavilionul Tinerilor – Centrul de Cultură Urbană din Parcul Feroviarilor, Cluj-Napoca, a găzduit zilele acestea evenimentul de încheiere a proiectului „FLUENT NOT PERFECT – Metode de învățare a limbii române pentru străini”, proiect inițiat de Asociația Notorious Learning Projects și organizat prin cofinanțare Erasmus+ cu sprijinul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca și al Consiliului Județean Cluj.
Într-un cadru relaxat și prietenos, s-a povestit despre experiențele, rezultatele și momentele importante din cadrul proiectului.
„Din tot sufletul, din toată inima, mulțumim pentru iubirea dvs.”
Sunt cuvinte simple, dar care spun, poate, mai mult decât ar putea spune orice discurs despre integrare, solidaritate sau comunitate.
Le-au rostit Oxana și Natalia, la finalul unui proiect care, pentru zeci de refugiați ucraineni ajunși la Cluj, a însemnat mult mai mult decât câteva ore de limba română.
A fost despre curajul de a spune „bună ziua”, despre emoția primei conversații, despre a putea cere o cafea la restaurant, a vorbi cu un vecin, a merge la medic sau la un interviu pentru un loc de muncă fără teama că nu vei fi înțeles. A fost, înainte de toate, despre oameni.
Proiectul „Fluent Not Perfect”, inițiat de Patricia Kudo, prin Asociația Notorious Learning Projects, a pornit de la o nevoie cât se poate de concretă: refugiații ucraineni din Cluj-Napoca, Apahida și Florești aveau nevoie să poată comunica mai ușor în limba română și să capete încredere în relația cu cei din jur.
Ideea a fost susținută printr-un proiect Erasmus, iar ceea ce trebuia să fie o serie de întâlniri s-a transformat, în cele din urmă, într-o experiență mult mai amplă.
„Am vrut să fie cât mai interactiv. Să folosim cele cinci simțuri. Cântau, râdeau, erau niște ore foarte interactive”, povestește Patricia Kudo.
Planul inițial prevedea câte cinci ședințe pentru fiecare grup. Cererea a fost însă mai mare decât se așteptau organizatorii. Au venit mai mulți participanți, iar echipa a decis să îi primească pe toți. Cele cinci sesiuni s-au transformat în zece. Iar membrii echipei au ales să continue voluntar.
„Am avut numai de câștigat și am avut foarte mare cerere. Este mare nevoie în continuare de cursuri practice”, spune Patricia Kudo.
Pentru mulți dintre participanți, lecțiile clasice, online, nu erau suficiente. Aveau nevoie să pună întrebări, să primească răspunsuri, să exerseze și, mai ales, să nu le fie teamă că greșesc.
De aici și numele proiectului: FLUENT NOT PERFECT.
Pentru a face învățarea mai ușoară, organizatorii au folosit inclusiv metoda „Brain Map”.
Participanții își construiau propriile hărți de cuvinte, colorate, pe care le puteau păstra acasă și reciti ori de câte ori aveau nevoie.
Un cuvânt ducea la altul. O expresie deschidea o nouă situație.
„Urmează să mergem la restaurant, trebuie să învățăm cum o să cerem de băut”, era una dintre abordările prin care limba română devenea practică, apropiată de viața reală. Pentru că învățarea nu se oprea la tablă. Se muta în magazine, pe stradă, la restaurant, în bloc, la grădiniță, la locul de muncă.
Participanții au fost oameni de vârste și povești diferite: adulți, vârstnici, părinți, mame cu copii mici, oameni care lucrează, oameni care aveau program medical sau care veneau la curs după ora șase seara. Peste 50 de cursanți au rămas conectați la școală. Și cererea continuă.
Pentru Diana Brie, asistent și coordonator în cadrul proiectului, experiența a fost, la rândul ei, una personală.
„Pentru mine personal, a fost o provocare, dar și o bucurie. Pentru că oamenii ăștia sunt minunați, fiecare în felul lor.”
Au existat dificultăți. Sunetele și literele românești precum „ț” și „ș”, diferențele dintre masculin și feminin, regulile unei limbi care funcționează diferit de ucraineană.
Dar, treptat, lucrurile au început să se lege.
„E o bucurie mereu să descoperim împreună o cultură, să descoperim oamenii din spatele limbajului și limbii pe care o predăm.”
Pentru Diana, aici se află una dintre frumusețile unui astfel de proiect: în spatele fiecărui cuvânt învățat există un om, o poveste, o cultură.
„Acolo descoperi sufletul omului și descoperi prin limbaj și prin limbă ceea ce cultura transmite.”
Cele mai bune rezultate nu se măsoară întotdeauna în diplome sau teste.
Uneori se văd într-o conversație. Pentru Tatiana, cursurile au însemnat un pas important de la dificultatea de a se exprima în limba română la posibilitatea de a purta o discuție și de a se descurca mai ușor în viața de zi cu zi.
„Eu am fost foarte fericită că limba română este posibilă pentru toți oamenii din Ucraina”, spune ea.
Tatiana povestește și despre perioada de după venirea în România, despre ajutorul primit în 2022 – haine, jucării și lucrurile necesare pentru viața de zi cu zi.
A fost greu la început. Apoi, spune ea, a venit bucuria.
„Mi-a plăcut foarte mult limba română.”
La finalul proiectului, cuvintele nu au fost singurele care au spus o poveste.
Evenimentul de încheiere a fost și o întâlnire prin artă. Participanții au avut posibilitatea să admire lucrările realizate de Iulia, artist plastic și profesor de pictură, dar și creații ale copiilor și adulților pe care îi îndrumă.
Acolo unde uneori cuvintele pot fi greu de găsit, pictura poate vorbi fără traducere.
„Nu sunt doar lucrările mele personale, ci sunt și lucrările studenților mei, cursanților”, explică Iulia.
La atelierele sale vin copii și adulți, oameni cu experiențe diferite, dar cu aceeași dorință: să descopere dacă pot picta. Iar răspunsul Iuliei este simplu:
„Toată lumea poate picta.”
Pentru Iulia, arta nu presupune neapărat talent înnăscut. Presupune curajul de a încerca. Este, într-un fel, aceeași lecție ca în proiectul „Fluent Not Perfect”.
Nu trebuie să fii perfect ca să începi .Trebuie doar să ai curaj. Lecțiile nu se termină odată cu proiectul. Cele 11 luni ale proiectului s-au încheiat, dar nevoia nu a dispărut.
Patricia Kudo spune că echipa intenționează să continue demersurile pentru a obține finanțare și să păstreze sprijinul pentru refugiații care vor să învețe româna, să își găsească un loc de muncă sau, pentru cei care deja lucrează, să își îmbunătățească nivelul conversațional.
O limbă nu se învață într-o singură zi și nici integrarea nu se întâmplă peste noapte.
Se construiesc, puțin câte puțin, prin fiecare cuvânt rostit, prin fiecare om întâlnit și prin fiecare moment în care cineva prinde curaj să vorbească.
Fluent, nu perfect, dar suficient cât să te simți, treptat, parte din locul pe care îl numești acum acasă.
Rodica Tulbure
Radio Cluj poate fi ascultat şi online AICI. Ne găsești și pe facebook, X și instagram.
