Prima pagină » De prin Cluj » Cabinetul curiozităților clujene: Casa libertății religioase

Cabinetul curiozităților clujene: Casa libertății religioase

Curiozități pe care le putem descoperi în Cluj la o simplă plimbare.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 22 august 2026, 00:00

Peste vară ne propunem să fim turiști în Cluj și să scormonim printr-un cabinet de curiozități, pentru că Ana Maria Gruia, muzeografă și istoric de artă, urmărește de foarte multă vreme elemente de istorie locală mai puțin cunoscute, pe care le putem descoperi în Cluj la o simplă plimbare.
Ea ne este ghid în fiecare săptămână, până la mijlocul lunii septembrie.

Vizităm Casa Libertății Religioase, situată pe B-dul 21 Decembrie nr. 14, fosta reședinţă a episcopilor unitarieni. Casa a fost construită în secolul XV, în prezent este singura clădire din oraș care păstrează elemente renascentiste și gotice.

DB: Cabinetul Curiozităților Clujene astăzi vorbește practic despre un document. Un document care aduce cumva Transilvania pe harta marilor evenimente istorice.

AMG: Exact. Bine, pretextul va fi tot o plimbare într-un gang, dar da, ai dreptate, povestea este mai teoretică. Vom merge la Casa Libertății Religioase sau, dacă e mai ușor, la Bistro 1568.

Mi se pare că este una dintre curțile mai puțin cunoscute, dar este printre cele mai vechi din Cluj. Așa că vă invit pe terasa bistroului, să treceți prin acel gang, unde aveți de observat, foarte frumoase, au fost restaurate recent și a fost premiată restaurarea, veți observa elementele gotice. Avem secolul XV frumos păstrat acolo, sunt trei arce mari de piatră în acel gang, sunt urme de pictură murală și, dacă sunteți atenți chiar la detalii, se păstrează și urmele scării medievale.
În interior în casa scării este chiar mâna curentă, săpată în zid, foarte rară la noi. Deci clădirea păstrează multe astfel de elemente, dar ea este importantă mai degrabă pentru ceea ce simbolizează sau ce se leagă de ea, adică denumirea bistroului nu este întâmplătoare, ci anul 1568 este unul foarte important pentru Cluj, pentru Transilvania, dar, cum ai spus și tu, pentru Europa întreagă. Este o perioadă de mari frământări în Europa, suntem la începutul Reformei religioase, lumea se lupta, câteodată chiar fizic, corporal, pentru aceste idei, încercând să interpreteze adevărata credință și se tot desprindeau din catolicism orientările tot mai radicale ale reformei.

Începe Martin Luther, după care Calvin, după care toată lumea mai simplifică într-un fel sau altul și în Cluj credincioșii treceau practic prin toate aceste etape ale reformei până au ajuns la Unitarianism. Unitarianismul, după cum știm, este religia născută la Cluj. Dávid Ferenc spune că Dumnezeu este unul, Deus est unus, și că nu există sfinți, dar e important să cercetăm singur biblia, scriptura era importantă și relația personală cu Dumnezeu.
Era o religie foarte deschisă spre studiu și foarte rațională. Problema era că autoritățile erau foarte îngrijorate. Cât ne mai schimbăm religia și cât de mult mai inventăm noi religii.
Și atunci, în Vestul Europei, se ucideau oameni pentru credință și se expulzau. În Transilvania s-a ales toleranța. În 1568 s-a dat un edict, edictul de la Turda, care spunea că fiecare comunitate are dreptul să-și aleagă religia.
Pare foarte liberal și foarte deschis, totuși nu era pentru indivizi, ci pentru comunități. După aceea s-au mai lămurit lucrurile că nu era orice religie, ci de fapt era dintre religiile importante ale Transilvaniei în acel moment. Era catolicism, luteranism, calvinism și unitarianism.

Aceste religii au devenit cunoscute drept religiile recepte, dar și celelalte erau tolerate. Spre deosebire de restul Europei, la noi nu se omora pentru credință și se tolerau și alte orientări.
De aceea este foarte important acest an și acest edict. Clujul și Transilvania devin zone în care sunt primiți refugiați religioși din alte părți. Avem grupuri de anabaptiști, grupuri de polonezi, grupuri de tot felul de artizani foarte valoroși care se stabilesc aici pentru că la noi era mai bine din acest punct de vedere.

DB: Unitarianismul, puțină lume știe, a fost o religie atât de puternică încât a deținut și Biserica Sfântului Mihail, nu?

AMG: Așa e. Biserica Sfântului Mihail era biserica parohială a orașului și o folosea religia dominantă. Odată cu reforma, a trecut de la catolicism, a fost folosită de luterani, după care de calvini și din 1566 de către unitariani care au folosit-o exclusiv timp de 150 de ani, până când vine Contrareforma și se întoarce în proprietatea bisericii catolice.