Poemele de luni: Vasile Gogea
A fost luptător cu rol determinant în Revoluția din Decembrie 1989 și o prezență constantă a cenaclurilor literare.
Articol editat de cristina.rusu, 10 august 2026, 09:18
“…cum se furișează bătrînețea
ca un pui de șarpe orfan
în trupul tău ostenit…
…îi pui, în fiecare dimineață
o farfurioară cu lapte –
ofrandă pentru paznicul casei – îți spui…
dar nu vei ști, nu poți să știi
dacă și cînd,
din recunoștință, te va mușca…
iar cînd efectele veninului
se vor face simțite
te vei întreba, îngrijorat:
cine îi va mai pune lapte
șarpelui casei”,
ne prezintă un memento al nostalgiei și efemerității, poetul, prozatorul, publicistul Vasile Gogea, născut la 7 august 1953, la Sighet, județul Maramureș.
Este absolvent al Facultăţii de Istorie – filosofie, secţia Filosofie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca din anul 1979.
Debutează publicistic cu articole în Napoca Universitară, cu proză scurtă în 1975, în paginile de limba maghiară ale revistei Echinox, iar debutul editorial individual are loc în 1990 cu romanul Scene din viața lui Anselmus, apărut la Editura Litera din București.
Publică mai multe volume de poezie, proză, publicistică: Scene din viața lui Anselmus, Fragmente salvate. 1975-1989. Jurnal și alte texte, Propoieziții, Exerciții de tragere cu pușca de soc, (Re)citindu-l pe Eminescu. În umbra timpului, Logodnica mecanicului Gavrilov, Repere ale gîndirii românești – în colaborare cu Aurel Ion Brumaru, Tratat despre înfrînt, Încă Propoieziții, Voci în vacarm. Un dialog cu Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, Mofteme, comentarii la I.L.Caragiale, Singur cu Hegel (un autoportret ascuns), Propoiezițiile din Salonul 9 (6 fiind ocupat), La scara blogului. Jurnal dedus, ANAMTEME. Exerciții de anamneză, Din gramaTEMAtica, Timbre literare fără… T.V. A., Din caietul melcului. Poezii din cochilii. Este, totodată, asiduu prezent în antologii, volume colective și dicționare.
Colaborează cu proze scurte, poezii, eseuri, cronici și recenzii, interviuri, articole de opinie în majoritatea revistelor literare și culturale din țară și a participat la diferite conferințe internaționale în Franța, Cehia, Elveția, Ungaria, Ucraina, Republica Moldova și SUA.
În 1990 a fost beneficiarul unei burse acordate de ‘”Fundația pentru întrajutorare intelectuală europeană” din Franța, la Paris.
Câștigă diverse premii literare: Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor, Filiala Cluj, Premiul Liviu Petrescu al Filialei Cluj,Premiul Festivalului Național de Proză „Saloanele Liviu Rebreanu”, Bistrița, Premiul Radu Petrescu al Societății Scriitorilor din Bistrița-Năsăud, Premiul Centrului pentru Cultură al județului Bistrița-Năsăud la Concursul Național de proză Liviu Rebreanu, Premiul revistei Mișcarea literară, Premiul „I.D. Sârbu” al Filialei Cluj al Uniunii Scriitorilor, Premiul Cartea anului, la Salonul național de carte, Cluj, Premiul pentru poezie al revistei Nord Literar.
De asemenea, a fost nominalizat la Premiile Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor de mai multe ori, la premiile ASPRO, la premiile Observator cultural și la Premiul PEN România.
“Vasile Gogea e nu doar un remarcabil scriitor, ci și un personaj al unui paragraf eroic al istoriei noastre contemporane, care se cuvine restabilit cu gratitudine” afirmă Gheorghe Grigurcu despre personalitatea complexă precum un mozaic, a poetului.
Este membru al Uniunii Scriitorilor din România și membru al PEN Internațional – Centrul Român, membru fondator al Asociației Scriitorilor Profesioniști din România – ASPRO și membru fondator al Asociației Ziariștilor din România – AZR. De asemenea este redactor al revistei românești de cultură ”Alternanțe din München și cetățean de onoare al Municipiului Sighetu Marmației din anul 2017.
A fost luptător cu rol determinant în Revoluția din Decembrie 1989 și o prezență constantă a cenaclurilor literare.
“Gogea vede „conștiința morală ca un instrument muzical”, cu care știe a umbla, cum ar umbla cu lăuta” și, suntem siguri, că muzicalitatea mai sus pomenită o găsim și în poemele sale.
Insomniile Poetului
Dis-de-dimineață
Poetul Cetății
se așază pe scările de marmură
ale Bibliotecii.
Bibliotecarii,
ucenicii
magistrului de retorică,
tribunii și senatorii,
aristocrații
și scribii Curții
trec
pe lângă el
fără să-l vadă.
Spre seară,
ies, pe rând,
având ascunse,
în buzunare, pagini rupte
din cărțile Poetului.
Ultimul,
ca și cum ar părăsi un soclu improvizat
sau un foișor de veghe,
Poetul
se retrage
la o adresă necunoscută
și
rescrie, toată noaptea,
poemele furate.
Un loc unde să fugi
Nu există loc unde să fugi
Ajuns pe insula păzită de Talus,
cel născut din fier în atelierele lui Hephaistos
și dăruit regelui Minos,
muzele poetului
i-ar fi șoptit acestuia:
„retrage-te
în loc bun, loc ferit
într-unul din poemele tale”.
Dar toate poemele lui erau pline
de metafore
de idei, de zei și femei
și nu mai încăpea
nimic în ele.
„Tu – au mai spus muzele – nu ești
decît un substantiv comun
în căutarea unui nume propriu”
Ana Herța
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI. Ne găsești și pe facebook, X și instagram.