Unde s-a aflat, de fapt, regatul lui Ulise?

Cercetătorii susțin că patria eroului nu era în Itaca.

Articol editat de cristina.rusu, 9 iulie 2026, 00:00

Cei mai puţin încântați vor fi locuitorii din Itaca. Numai că seriozitatea și soliditatea argumentelor științifice lasă puțin loc de îndoială.

Regatul lui Ulise, punctul central al Odiseei lui Homer, un loc mitic al sufletului și o metaforă nemuritoare a întoarcerii acasă, nu a fost nici Itaca, și nici măcar o insulă.

A fost nevoie de douăzeci și cinci de ani pentru a se stabili acest lucru, însă o cercetare care urmează a fi publicată săptămâna viitoare, coincizând cu lansarea noului film al lui Christopher Nolan, „Odyssey”, susține că locul celebrat de poetul grec este, de fapt, peninsula Paliki, situată în partea de vest a insulei Kefalonia.

Totul a început într-o seară, acum un sfert de secol, la Universitatea Cambridge, când Robert Bittlestone, antreprenor în domeniul financiar și absolvent al universității britanice, s-a trezit așezat la cină lângă James Diggle, un respectat profesor de limbă greacă și latină, cu care a purtat o discuție îndelungată despre poemele lui Homer.

A trecut un an până când Bittlestone l-a contactat din nou pe conferențiar, spunându-i că dorește să exploreze și să verifice împreună cu el o nouă ipoteză geografică referitoare la Odiseea.

„Doamne, mi-am zis, o să fie iar vreo idee trăsnită”, a declarat Diggle pentru „Sunday Times”, publicația londoneză care a relatat prima despre acest subiect.

Cu toate acestea, având în vedere că antreprenorul se arătase foarte generos față de Societatea de Studii Clasice a Queens’ College, universitarul, ajuns acum la vârsta de 82 de ani, a acceptat să-l asculte.

Au petrecut împreună o după-amiază și o seară întreagă, stând de vorbă până la miezul nopții. Până a doua zi dimineață, Diggle fusese deja convins:

„M-am mai gândit la asta peste noapte și cred că e o idee genială; trebuie să mergem mai departe cu ea”, a scris el într-un e-mail.

Ce anume îi explicase Bittlestone?

Faptul că descrierile geografice detaliate oferite de Homer în Odiseea nu corespund cu Itaca din zilele noastre.

De exemplu, poetul o descrie ca fiind cea mai vestică dintre cele trei insule și cea mai îndepărtată în largul mării. Însă Itaca este cea mai apropiată de Grecia continentală și cea mai estică din grup.

În plus, Homer vorbește despre o insulă plată, în timp ce Itaca este muntoasă. Pe de altă parte, peninsula Paliki se potrivește mai bine descrierii: este orientată spre largul mării, se află în punctul del mai vestic și este plată. Cu toate acestea, teoria lui Bittlestone s-a lovit de un obstacol major: Paliki este o peninsulă, în vreme ce se știa de multă vreme că locuința lui Ulise fusese o insulă. Dar oare lucrurile stăteau chiar așa?

Inițial, antreprenorul a formulat o ipoteză îndrăzneață: în Epoca Bronzului, în jurul anului 1200 î.Hr., Paliki era separată de restul insulei Kefalonia printr-o întindere de apă.

Ulterior, însă, un cutremur (Kefalonia este situată la intersecția a două plăci tectonice) ar fi declanșat alunecări de teren care au colmatat canalul, transformând insula într-o peninsulă. Acest lucru trebuia demonstrat, iar Bittlestone, care nu ducea lipsă de relații în mediul academic, a apelat la geologul John Underhill, care conduce în prezent Centrul pentru Tranziție Energetică din cadrul Universității din Aberdeen, Scoția, convingandu-l că ipoteza merita o investigație științifică.

Era anul 2007, iar cei doi au negociat un contract în valoare de 850.000 de euro (finanțat integral de investitor) cu o firmă olandeză specializată în geologie și inginerie.

Inițiativa a eșuat; datele științifice au indicat faptul că, chiar dacă în urmă cu 400.000 de ani ar fi putut exista un canal marin, cu siguranță în anul 1200 î.Hr., epoca Războiului Troian, nu mai era niciunul.

Bittlestone nu s-a lăsat decurajat, a revenit asupra textului homeric și, cu ajutorul lui Diggle, a descoperit că Homer nu vorbește, de fapt, despre nicio insulă în Odiseea.

Până atunci, nimeni nu luase acest lucru în considerare: poetul nu folosește cuvântul grecesc nesos (insulă), ci se referă la ținutul lui Ulise folosind termeni precum gaia (pământ), patris gaia (pământ natal) sau demos (loc, teritoriu ori comunitate).

Diggle a mai observat că Homer ar fi putut folosi bine merci nesos fără a întâmpina probleme de metrică, însă a preferat să utilizeze frecvent cuvântul demos.

Cercetarea a fost apreciată și de actorul și scriitorul Stephen Fry, autorul unei cărți despre mitul lui Ulise, care a descris-o drept „riguroasă” și „impecabilă”.

Din păcate, Robert Bittlestone nu se va putea bucura de recunoașterea definitivă a incredibilei sale descoperiri, care rescrie, la propriu, un mit, deoarece a încetat din viață în 2015.

„S-ar fi bucurat”, a spus profesorul Diggle. „Acum suntem siguri că am găsit soluția, chiar dacă va fi nevoie de timp pentru ca lumea academică și publicul larg să o asimileze”.

RADOR RADIO ROMÂNIA

Radio Cluj poate fi ascultat şi online AICI. Ne găsești și pe facebook, X și instagram.