Percheziții de amploare într-un dosar de exploatare a persoanelor vulnerabile

Anchetatorii verifică o posibilă rețea care ar fi acționat sub acoperirea unor servicii sociale.

Articol editat de cristina.rusu, 30 iunie 2026, 10:48

Percheziții DIICOT la Viorel Pașca, supranumit „Bunul Samaritean”. Anchetatorii îl cercetează într-un dosar de trafic de persoane și grup infracțional organizat.

Pentru ca persoanele identificate în timpul anchetei să primească rapid ajutor medical, a fost amenajat și un spital mobil, dotat cu echipamentele necesare și încadrat cu personal medical specializat pentru evaluare și acordarea îngrijirilor de urgență.

Zeci de percheziții au loc marți, 30 iunie, în județul Bihor, într-un dosar de o gravitate deosebită, în care anchetatorii acuză existența unei rețele care ar fi „exploatat sute de persoane aflate în situații extrem de vulnerabile pentru a obține bani”.

Potrivit unor surse, perchezițiile ar avea loc la azilele lui Viorel Pașca, iar cel vizat de anchetă ar fi Viorel Pașca, cunoscut în spațiul public drept „Bunul Samaritean”. Până la acest moment, autoritățile nu au confirmat oficial identitatea persoanelor cercetate.

Polițiștii Direcției de Investigații Criminale din cadrul Poliției Române și procurorii DIICOT – Structura Centrală pun în aplicare 27 de mandate de percheziție. Descinderile au loc la locuințele unor persoane, la sediile unor firme și la o instituție publică din județul Bihor.

Dosarul vizează suspiciuni de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane în formă continuată.

Ancheta a început după ce Direcția de Investigații Criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române s-a sesizat din oficiu.

Potrivit unui comunicat emis de IPJ Bihor, din cercetările făcute ar reieși că, începând din anul 2020, un bărbat de 55 de ani ar fi pus bazele „grupării”. Alături de alte trei persoane, toate având legături de familie, acesta ar fi format nucleul rețelei. Ulterior, alți șapte membri ar fi intrat în grup și l-ar fi sprijinit. Scopul, susțin anchetatorii, era obținerea de bani din exploatarea unor persoane vulnerabile.

Potrivit procurorilor, activitatea grupării era ascunsă în spatele unei asociații umanitare și de caritate. Sub pretextul că oferă servicii sociale, îngrijire, tratamente medicale și protecție, membrii rețelei ar fi convins donatori, rude ale beneficiarilor și alte persoane interesate că oferă ajutor celor aflați în nevoie.

În acest fel, spun anchetatorii, gruparea ar fi încasat sume importante din donații, sponsorizări și contribuții. În același timp, ar fi intrat în posesia pensiilor victimelor, a indemnizațiilor de handicap, a beneficiilor sociale, a ajutoarelor pentru combustibil, a ajutoarelor de înmormântare și a altor drepturi bănești care aparțineau persoanelor aflate în grijă.

„Din actele de urmărire penală a reieșit că, în intervalul cuprins între 2020 și luna iunie 2026, liderul grupului infracțional organizat, cu sprijinul membrilor, ar fi recrutat, primit și adăpostit sute de persoane aflate în stare de vădită vulnerabilitate, persoane cu dizabilități psihice, care nu se puteau apăra și nu își puteau exprima voința și pe care le-ar fi menținut într-o stare de dependență și aservire”, precizează anchetatorii în comunicatul transmis de IPJ Bihor.

Victimele ar fi fost aduse din mai multe spitale și din direcții de asistență socială din mai multe județe ale țării. Ele ar fi fost cazate în imobile din comunele Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni, sub pretextul că vor primi îngrijire de specialitate, tratament și asistență socială.

Procurorii susțin însă că persoana care coordona această activitate nu avea dreptul legal, organizarea necesară și nici pregătirea profesională pentru a furniza astfel de servicii.

„Persoanele vătămate, aduse din multiple unități spitalicești și direcții de asistență socială din mai multe județe, ar fi fost plasate în imobile situate în comunele Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni, sub aparența oferirii unor servicii de îngrijire de specialitate, tratament și asistență socială de către liderul grupării, persoană fizică care nu ar fi deținut capacitatea legală, organizatorică și profesională necesară pentru o astfel de activitate, așa cum stipulează Legea nr. 292/2011 privind asistența socială”, se mai arată în comunicatul Poliției.

Aceeași lege stabilește că orice furnizor de servicii sociale, indiferent dacă este public sau privat, trebuie să fie acreditat potrivit legii. Totodată, serviciile sociale pot funcționa în România doar dacă sunt licențiate în condițiile prevăzute de lege.

Anchetatorii mai arată că victimele ar fi trăit ani la rând în condiții care nu le-ar fi asigurat protecția sănătății, demnității și integrității fizice sau psihice. Potrivit anchetei, acestea nu ar fi primit îngrijire permanentă, adaptată bolilor de care sufereau, nu ar fi fost supravegheate în mod continuu, iar tratamentele necesare fie nu le-ar fi fost administrate, fie ar fi fost date greșit, întrerupt sau fără respectarea recomandărilor medicale. De asemenea, tratamentele ar fi fost administrate de personal insuficient și fără calificarea necesară.

Procurorii susțin că persoanele care au murit în spațiile folosite de grupare ar fi fost îngropate pe un teren aflat în apropierea cimitirului greco-catolic, iar ajutoarele de înmormântare acordate de stat ar fi fost încasate de membrii grupării.

„Pe parcursul întregii perioade, victimele ar fi fost menținute într-o stare de dependență și aservire, fără să le fie asigurate condițiile minime necesare protejării sănătății, demnității și integrității lor fizice și psihice, întrucât nu ar fi beneficiat de îngrijire constantă și adecvată stării medicale și diagnosticului psihiatric, nu ar fi fost supravegheate permanent, iar tratamentul medicamentos necesar afecțiunilor de care sufereau fie nu le-ar fi fost administrat, fie le-ar fi fost administrat în mod necorespunzător, discontinuu, fără respectarea indicațiilor medicale și de către un personal necalificat și insuficient. De asemenea, investigațiile efectuate au arătat că persoanele vătămate, care au decedat în spațiile deținute de către grupul infracțional organizat, ar fi fost înhumate pe un teren situat în proximitatea cimitirului greco-catolic, sumele acordate ca ajutor de înmormântare fiind încasate de către grupare”, mai este precizat în comunicat.

Prejudiciul calculat până în acest moment este de 13.048.821 de lei. Din această sumă fac parte 7.498.076 de lei, 884.090 de euro, 161.426 de dolari americani, 52.960 de dolari canadieni și 1.534 de franci elvețieni. Potrivit anchetatorilor, acești bani reprezintă fonduri și venituri care ar fi fost folosite în interesul grupului infracțional, deși aveau o altă destinație legală.

Operațiunea este sprijinită de polițiști și specialiști criminaliști ai Institutului Național de Criminalistică, de inspectoratele de poliție din Alba, Sibiu, Cluj și Mureș, de polițiștii de investigații criminale din Cluj, Alba, Mureș și Bihor, de Serviciul de Investigare a Criminalității Economice Cluj, precum și de jandarmii Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei și ai Grupării de Jandarmi Mobile Cluj-Napoca.

Ținând cont de starea persoanelor identificate în timpul anchetei, acțiunea beneficiază și de sprijinul specialiștilor Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.

La unele dintre locațiile unde au loc percheziții sunt prezenți medici și asistenți medicali ai Institutului Național de Medicină Legală „Mina Minovici”, ai institutelor de medicină legală din Cluj, Mureș și Iași, precum și personal medical, psihologi și specialiști în consilierea victimelor din cadrul Departamentului pentru Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne și al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. Aceștia au la dispoziție și autospeciale pentru transportul personalului și al unui număr mare de victime.

Prioritatea autorităților este salvarea vieții persoanelor găsite în aceste locații și protejarea sănătății lor fizice și psihice. În acest scop sunt făcute evaluări medicale, este acordată asistență de urgență, sunt efectuate examinări medicale și sunt luate toate măsurile necesare pentru ca victimele să fie preluate în siguranță.

În colaborare cu Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități și cu celelalte instituții competente, autoritățile pregătesc mutarea persoanelor vulnerabile în centre care pot asigura condiții corespunzătoare de îngrijire, supraveghere, protecție și recuperare.

Pentru ca persoanele identificate în timpul anchetei să primească rapid ajutor medical, a fost amenajat și un spital mobil, dotat cu echipamentele necesare și încadrat cu personal medical specializat pentru evaluare și acordarea îngrijirilor de urgență.

Anchetatorii subliniază că toate persoanele cercetate beneficiază, pe durata întregului proces penal, de drepturile prevăzute de Codul de procedură penală și de prezumția de nevinovăție.

Crina Dobocan

Foto: Captură Video Poliția Română

Radio Cluj poate fi ascultat şi online AICI. Ne găsești și pe facebook, X și instagram.