Limba, cea mai grea frontieră pentru copiii refugiați din România
Dincolo de statistici, încercăm să surprindem experiențele reale ale copiilor și familiilor refugiate.
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 22 iunie 2026, 13:04
De Ziua Mondială a Refugiatului, organizația Salvați Copiii România a atras atenția asupra dificultăților cu care se confruntă copiii refugiați și solicitanți de azil care ajung în țara noastră. Potrivit unui studiu realizat de organizație, cele mai mari provocări sunt învățarea limbii române, accesul la produse de bază și integrarea socială.
La sfârșitul lunii martie 2026, în România erau înregistrate 4.727 de persoane beneficiare ale unei forme de protecție, dintre care 1.495 erau copii. Principalele țări de origine ale beneficiarilor de protecție sunt Siria, Palestina, Somalia, Irak, Afganistan și Sudan.
Lavinia Varodi, manager de program în cadrul Salvați Copiii România, spune că studiul și-a propus să treacă dincolo de statistici și să surprindă experiențele reale ale copiilor și familiilor refugiate.
„Am vrut să le auzim vocea, am vrut să vedem ce este dincolo de statisticile oficiale, tocmai pentru că ne dorim să înțelegem cât mai bine realitatea acestor copii. Ei își doresc foarte mult să se integreze, dar au nevoie de servicii care să îi ajute să facă acest lucru”, explică aceasta.
Contrar percepției potrivit căreia refugiații privesc România doar ca pe o etapă temporară înainte de a ajunge în alte state europene, analiza realizată de organizație indică o dorință clară de integrare. Unul dintre cele mai evidente semne este interesul pentru învățarea limbii române.
„Datele din analiză au arătat o dorință puternică din partea copiilor și a familiilor de a învăța limba română. Iar învățarea limbii țării gazdă indică, într-o anumită măsură, și dorința de integrare”, afirmă Lavinia Varodi.
Limba română, cea mai mare provocare
Potrivit studiului, peste 80% dintre familiile refugiate din Ucraina indică bariera lingvistică drept cea mai mare dificultate în relația cu societatea românească, iar aproape jumătate dintre părinți consideră că sprijinul pentru învățarea limbii este cea mai importantă nevoie educațională a copiilor. Deși există cursuri gratuite de limba română, acestea nu sunt suficiente pentru a asigura integrarea școlară și socială.
„Au la dispoziție un curs gratuit de limba română, însă acesta nu este suficient nici pentru comunicarea conversațională, nici pentru integrarea școlară”, explică reprezentanta Salvați Copiii.
Organizația și alte ONG-uri încearcă să suplinească aceste lipsuri prin programe proprii, însă cererea este foarte mare.
„Aceste cursuri sunt de un real ajutor pentru familii și sunt foarte solicitate. Noi avem inclusiv liste de așteptare”, spune Lavinia Varodi.
Sprijin material și emoțional
Pe lângă dificultățile de comunicare, copiii refugiați au nevoie de sprijin material și emoțional. Indiferent dacă provin din Ucraina, Siria, Sudan, Palestina sau alte țări afectate de conflicte, nevoile identificate sunt asemănătoare: acces la haine, încălțăminte, produse de igienă, rechizite și servicii de consiliere.
Mulți dintre acești copii au trecut prin experiențe traumatice, precum războiul, separarea de familie sau migrația forțată. În cazul copiilor ucraineni, dorul de casă și de prietenii rămași în țara de origine este una dintre cele mai frecvente probleme emoționale.
„Impactul emoțional al conflictelor armate și al separării de membrii familiei este evident și generează o stare emoțională fragilă”, subliniază Lavinia Varodi.
Situația este și mai dificilă pentru minorii care ajung în România fără părinți sau alți adulți care să îi însoțească și să îi sprijine.
Educația reprezintă unul dintre cele mai importante instrumente de integrare, însă sistemul actual nu răspunde întotdeauna nevoilor copiilor refugiați. Mulți dintre ei întâmpină dificultăți în comunicarea cu profesorii și colegii, iar unii părinți reclamă lipsa sprijinului pentru teme sau situații de bullying.
Lavinia Varodi atrage atenția că problema nu ține doar de efortul familiilor, ci și de modul în care este organizat întregul sistem de integrare.
„Întregul sistem de integrare ar trebui reanalizat și restructurat astfel încât să permită o integrare reală. Dacă nu există o abordare integrată care să faciliteze accesul la servicii educaționale, sociale și medicale, toate aceste intervenții rămân izolate”, consideră ea.
O societate primitoare, dar cu prejudecăți
Potrivit studiului, majoritatea familiilor refugiate se simt bine primite în comunitățile în care trăiesc. Totuși, interesul public față de problemele lor a scăzut în ultimii ani, iar prejudecățile nu au dispărut complet.
„În general, românii acceptă persoanele care vin din alte țări. Sunt deschiși și ospitalieri. Există însă și anumite prejudecăți”, spune Lavinia Varodi.
Fenomenul bullying-ului este prezent și în cazul copiilor refugiați, însă reprezentanta organizației atrage atenția că acesta reflectă o problemă mai largă a sistemului educațional românesc.
„Fenomenul bullying-ului există, dar trebuie recunoscut că acesta a luat amploare în școlile românești în general. Este o problemă cu care se confruntă și copiii români, nu doar copiii refugiați.”
În concluzie, mesajul transmis de Salvați Copiii de Ziua Mondială a Refugiatului este că protecția copiilor nu înseamnă doar oferirea unui loc sigur în care să locuiască. Pentru ca integrarea să fie una reală, aceștia au nevoie de acces la educație, cursuri de limba română, servicii medicale și psihologice, activități sociale și sprijin constant din partea comunității și a instituțiilor statului.
Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online AICI. Ne găsești și pe facebook, X și instagram.