El Niño agită planeta. Ce înseamnă pentru România?
Meteorologii explică faptul că efectele directe asupra vremii din țara noastră sunt minime.
Articol editat de cristina.rusu, 11 iunie 2026, 16:45
În ultimele săptămâni au reapărut discuțiile despre posibilitatea formării unui nou episod El Niño, fenomen climatic asociat adesea cu temperaturi record, secete sau precipitații extreme în diferite regiuni ale lumii.
Fenomenul agită planeta şi în multe zone efectele sunt intense, dar pe români nu ar trebui să-i îngrijoreze, spune Prof. univ. dr. habil. Adina Eliza Croitoru de la Facultatea de Geografie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, membru al Comitetului Științific al Organizației Meteorologice Mondiale.
„Denumirea completă a fenomenului este ENSO – El Niño Southern Oscillation. Vorbim despre un tipar de manifestare climatică ce apare în estul Oceanului Pacific, în apropierea coastelor Americii de Sud”, explică aceasta.
Fenomenul apare atunci când vânturile alizee din zona ecuatorială a Pacificului își reduc intensitatea, permițând încălzirea accentuată a apelor oceanice din partea estică a bazinului. Numele de El Niño provine din limba spaniolă și înseamnă „Pruncul”, deoarece fenomenul începe adesea să se manifeste în preajma Crăciunului.
Un fenomen care revine la câțiva ani
El Niño nu urmează un calendar precis. Potrivit specialistei, el apare la intervale cuprinse între doi și șapte ani, iar durata unui episod poate varia de la aproximativ nouă luni până la un an și jumătate.
Între două episoade El Niño pot apărea faze opuse, cunoscute sub numele de La Niña, când apele Pacificului tropical se răcesc sub valorile normale. Există și perioade neutre, în care temperaturile oceanice rămân apropiate de mediile obișnuite.
mai recent episod puternic de El Niño s-a manifestat în perioada 2023–2024 și a fost asociat cu numeroase fenomene meteorologice extreme observate la nivel mondial.
Ne influențează vremea din Transilvania?
Deși fenomenul se produce la mii de kilometri depărtare, mulți se întreabă dacă poate avea efecte asupra vremii din România.
„Impactul este foarte redus și în niciun caz direct”, subliniază Adina Croitoru.
În climatologie există conceptul de „teleconexiune”, care descrie influența unor procese atmosferice și oceanice asupra unor regiuni aflate la mari distanțe. În cazul El Niño, cercetătorii au identificat legături clare cu anumite zone ale globului, unde poate favoriza secete, precipitații abundente sau valuri de căldură.
Europa Centrală și de Est nu se numără însă printre regiunile cu o conexiune directă și puternică. Poate influența contextul climatic global al unui an, însă nu poate explica singur caracteristicile unei veri sau ale unui fenomen din România.
„Nu putem spune că o anumită vară din România este determinată exclusiv de El Niño”, explică Adina Croitoru.
Există o legătură cu schimbările climatice?
Una dintre întrebările frecvente este dacă încălzirea globală face ca El Niño să devină mai puternic sau mai frecvent.
Potrivit Adinei Croitoru, există motive să presupunem că un climat mai cald poate contribui la intensificarea unor episoade, însă datele disponibile sunt încă insuficiente pentru concluzii ferme.
„Vorbim de doar câteva decenii de măsurători sistematice, iar fenomenul nu apare în fiecare an. De aceea este dificil să identificăm un tipar clar de schimbare”, explică aceasta.
Adina Croitoru atrage atenția că sistemul climatic este mult mai complex decât atmosfera. El include oceanele, apele continentale, vegetația, relieful și criosfera – totalitatea ghețurilor de pe planetă. Modificările care au loc în întregul sistem climatic pot influența și comportamentul fenomenului El Niño, însă relațiile exacte sunt încă studiate.
Motiv de îngrijorare sau nu?
În prezent, oamenii de știință pot anticipa apariția unui nou episod El Niño cu câteva luni înainte. Totuși, specialista de la UBB consideră că românii nu ar trebui să privească fenomenul ca pe o amenințare directă.
„Există într-adevăr o preocupare la nivel global, dar nu este o preocupare care să ne afecteze direct pe noi în acest moment”, spune Adina Croitoru.
În opinia sa, prioritățile pentru România sunt altele: adaptarea la schimbările climatice deja observabile și reducerea impactului activităților umane asupra mediului. După aproximativ 45 de ani de monitorizare, nu există dovezi că un episod foarte sever de El Niño ar putea provoca efecte grave în Europa Centrală și de Est. De aceea, concluzionează Adina Croitoru, fenomenul trebuie urmărit cu interes științific, dar fără alarmism.
Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online AICI. Ne găsești și pe facebook, X și instagram.
