De vorbă cu aparatul. Scriitori la microfon la începuturile radioului
Este prima dată când în România se derulează o asemenea cercetare.
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 29 mai 2026, 14:59
S-a încheiat FONLIT, programul de cercetare finanțat de Academia Română și derulat de Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu”, din Cluj, care a urmărit relația dintre scriitori și Radio România, în primele decenii ale existenței sale.
Patru cercetători, Ligia Tudurachi (cea care a avut ideea proiectului), împreună cu Constantin Bărbulescu, Roxana Patraș și Luana Stroe, au urmărit modul în care scriitorii deveneau conștienți de vocea lor, își adaptau literatura la acest mod mijloc de comunicare și se simțeau responsabili de acea rostire, ca parte dintr-un patrimoniu ce urmează a fi transmis generațiilor viitoare.
Cercetarea a durat doi ani și a avut în vedere perioada 1928 (anul înființării Radio București) – 1944 și a avut ca obiect arhivele sonore ale literaturii dintre cele două războiaie mondiale.
Este prima dată când în România se derulează o asemenea cercetare, care și-a propus să exploreze vocile scriitorilor prezenți în arhive nu prin conținutul rostit, ci prin prisma unor trăsături ca: timbru, ritm, intensitate, registru vocal, emfază, sau coralitate, pentru ca din toate aceste trăsături să se poată desprinde un portret comun al rostirii românești la microfon. De altfel, Tudor Arghezi vorbea, în 1932, despre un stil microfonic românesc.
Toate aceste cercetări, de o mare relevanță estetică și antropologică, sunt reunite acum într-un volum publicat la Editura Universității de Vest din Timișoara.
Ligia Tudurachi, coordonatoarea FONLIT, a făcut o sinteză a volumului, într-un interviu realizat de Doina Borgovan.
Ligia Tudurachi și Roxana Patraș au fost invitate la Serile Radio Cluj și au povestit pe larg despre cercetările în cadrul FONLIT. Le puteți asculta aici:
Radio Cluj poate fi ascultat şi online AICI. Ne găsești și pe facebook, X și instagram.
