Prima pagină » Știri » Social » „Acum vin ei către noi”: companiile caută soluții după înăsprirea legii risipei alimentare

„Acum vin ei către noi”: companiile caută soluții după înăsprirea legii risipei alimentare

Această lege a adus o schimbare vizibilă în comportamentul operatorilor economici.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 30 aprilie 2026, 12:22

Legea risipei alimentare a intrat, de la 1 aprilie 2026, într-o nouă etapă, transformând recomandările în obligații concrete pentru companiile din sectorul agroalimentar. Operatorii economici trebuie să adopte măsuri clare de reducere a risipei, să elaboreze planuri anuale și să le raporteze, în caz contrar riscând amenzi de până la 40.000 de lei. În acest context, Banca Regională pentru Alimente Cluj observă deja o schimbare vizibilă în comportamentul companiilor, care caută soluții rapide de conformare.

„Schimbarea semnificativă este că, de la 1 aprilie 2026, legea risipei alimentare este completată cu măsuri concrete. Asta înseamnă că cei care nu respectă aceste măsuri vor avea sancțiuni”, explică Andreea Bobiș, președintele Băncii Regionale pentru Alimente Cluj. „Credem că de aici vine și dorința mai mare de a respecta legea, deși ea există de câțiva ani.”

Efectele sunt deja vizibile în teren. În ultimele săptămâni, numărul firmelor care solicită colaborarea cu banca pentru alimente a crescut semnificativ.

„Avem peste 20 de contracte noi semnate, iar lucrul important este că mai bine de jumătate au fost inițiate de companii. Noi am mers ani de zile către ele, iar acum vin ele către noi”, spune Andreea Bobiș.

Totuși, semnarea unui contract nu este suficientă pentru a respecta legea. Companiile trebuie să demonstreze, prin raportări anuale, că au aplicat efectiv măsurile asumate. „Doar semnarea contractului nu înseamnă respectarea legii. Operatorii economici trebuie să facă o raportare anuală, în care să includă atât cantitățile donate, cât și valoarea acestora”, subliniază președintele Băncii Regionale pentru Alimente Cluj.

Deși începutul este marcat de presiunea sancțiunilor, reprezentanții sectorului speră într-o schimbare de mentalitate pe termen lung.

„La început este, într-adevăr, teama de sancțiuni. Dar, cu răbdare, cred că putem ajunge la o schimbare reală și la reducerea risipei alimentare, cu impact social”, afirmă Andreea Bobiș. Un pas esențial în această direcție este colectarea de date relevante:

„Până acum stăm destul de prost la capitolul cifre. După un an sau doi de raportări, vom putea vedea clar cât se risipește și cât reușim să salvăm.”

În prezent, cele mai active colaborări vin, numeric, din sectorul HoReCa, însă companiile din retail rămân cele mai constante în astfel de parteneriate.

„Au conștientizat importanța acestei activități și au și know-how care vine din afara țării. Companiile mici, autohtone, abia învață să facă primii pași”, explică Andreea Bobiș.

Pentru firmele aflate la început, procesul de donare nu este atât de complicat pe cât pare.

„Este dificil doar prima dată, atunci când stabilim tipul de produse și frecvența colectării, iar noi preluăm alimentele, le sortăm și le redistribuim rapid către rețeaua de ONG-uri. Practic, companiile externalizează întreg procesul”, spune aceasta.

Cele mai frecvente produse donate sunt legumele și fructele, dar și produse din HoReCa, precum prăjituri sau lactate. Indiferent de categorie, obiectivul este același: distribuirea rapidă către beneficiari.

„Scopul nu este să le ținem în depozit, ci să ajungă cât mai repede la cei care au nevoie”, punctează reprezentanta băncii.

Situația din România rămâne însă paradoxală: o cantitate mare de alimente este risipită, în timp ce un segment semnificativ al populației are dificultăți în a-și asigura hrana de bază.

„Este un paradox greu de explicat, dar este și motivul pentru care lucrăm zilnic în acest domeniu. Este greu de înțeles cum, într-o țară cu risipă ridicată, aproape 30% din populație este în risc de excluziune socială”, spune Andreea Bobiş.

O parte din problemă ține și de comportamentul individual.

„Risipa poate fi redusă prin lucruri simple: să ne uităm în frigider înainte de cumpărături, să facem liste, să nu mergem flămânzi la magazin. Sunt lucruri simple, dar din câte se pare greu de pus în practică”, atrage atenția Andreea Bobiș.

Pentru Banca Regională pentru Alimente Cluj, perioada care urmează aduce atât oportunități, cât și provocări. Dacă interesul companiilor va continua să crească, presiunea pe resurse va fi tot mai mare.

„Din punct de vedere logistic, avem capacitatea necesară, dar nu și suficientă resursă umană. Pentru a crește echipa, avem nevoie de sprijin financiar”, avertizează Andreea Bobiș.