Prima pagină » Reportaje » Povestea supraviețuirii armene: 1,5 milioane de motive pentru a nu uita

Povestea supraviețuirii armene: 1,5 milioane de motive pentru a nu uita

Se vor putea găsi oare variante în care armenii și turcii să-și dea mâna?

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 24 aprilie 2026, 00:00

Genocidul armean din anul 1915 a lăsat o rană deschisă în istoria umanității. La acea vreme, conflictele dintre otomani și armeni aveau deja o anumită vechime. Faptul că armenii au fost percepuți ca un pericol pentru Imperiul Otoman este legat strict de logica internă a realităților din Imperiu. În noaptea de 24 aprilie 1915, liderii comunității armene din Constantinopol au fost arestați. A rămas în istorie data la care a început genocidul.

Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj este și președinte al Institutului de Armenologie din cadrul Universității Babes-Bolyai:

”Unul dintre principalii artizani ai genocidului, Enver Pașa, comandase armata a III-a otomană în ofensiva de iarnă din Caucaz, din 1914-1915, o ofensivă care s-a încheiat cu un eșec major, pe care Enver Pașa l-a pus parțial pe seama colaborării dintre populația armeană locală și trupele rusești. Din acest motiv, după revenirea și numirea sa ca ministru al Forțelor Armate al Imperiului Otoman, în colaborare cu Talaat Pașa, ministrul de interne, au elaborat această strategie a anihilării programate a comunității armene.
Spre deosebire de alte popoare care au fost supuse persecuțiilor pe plan mondial, armenii nu au avut nicio situație conflictuală majoră și de durată foarte mare în nicio altă țară, cu excepția Imperiului Otoman. Armenii, cu câteva mici excepții punctuale, pentru că evident au existat mici conflicte ocazionale, au fost considerați pretutindeni, o minoritate integrabilă și ușor de acceptat de majoritățile din alte țări.”

Se vor putea găsi oare variante în care armenii și turcii să-și dea mâna și să fie într-adevăr ambele părți satisfăcute de o înțelegere?

Armenia se află într-o poziție vulnerabilă, extrem de dificilă din punct de vedere geopolitic și asta influențează foarte mult evoluțiile diplomatice actuale.

De la ultima recunoaștere majoră a genocidului armean, care i-a aparținut președintelui Joe Biden, în anul 2021, nu s-au mai înregistrat progrese semnificative.

A fost într-adevăr, în anul 2023, o recunoaștere din partea Senatului Statelor Unite ale Mexicului.

Nu ne rămâne decât să sperăm că diplomația și rațiunea vor învinge pe plan mondial și vor reuși să deseneze într-o manieră justă relațiile dintre state, afirmă Tudor Sălăgean.