Duminica de Paşti în Mărginimea Sibiului
Numeroşi turişti din ţară şi străinătate să aleagă judeţul Sibiu ca destinaţie de vacanţă.
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 12 aprilie 2026, 00:00
În satele din Mărginime, Paştile sunt sărbători care adună familia. Toţi se adună în perioada acestor sărbători, păstrează tradiţiile şi au obiceiuri specifice.
Nu se lucrează – nu se ţese, nu se coase, nu se spală haine, nu se sapă şi nu se lucrează afară pentru că se spune că tot ce ai semănat în perioada aceasta nu rodeşte. În aceste zile se vizitează rudele. Sunt zile petrecute cu familia sau cu persoanele faţă de care ai o obligaţie morală, aşa cum sunt naşii. Copiii se joacă cu ouăle, adică îşi pun ouă ca pe popice şi joacă cu mingea. Cine loveşte oul îl primeşte. Îşi fac şi ei aşa rost de mai multe ouă şi sunt încântaţi.
Binecuvântarea morţilor
Specific la Rod, un obicei identitar satului, este binecuvântarea la morminte şi dăruirea vaselor.
Biserica este pe o înălţime, iar cimitirul este în jurul ei – deci este un efort mare pentru preot.
La ora 10, când sună clopotele, toată lumea se duce la cimitir îmbrăcată frumos. Au nişte trăistuţe frumoase, ţesute în casă după modelul obişnuit de alb şi negru, în care au ouă, vin şi colaci. Preotul vine şi binecuvântează fiecare mormânt, adică la fiecare cântă de 3 ori, Hristos a Înviat! şi primeşte un pahar de vin, ou şi colac. Efectuează această ceremonie care se termină cam prin jurul orei 14.00.
În aceeaşi zi, cei care s-au căsătorit de la Paştile precedente la cele de acum se îmbracă în costumele de miri, adică în costum popular cu pahiol, acel voal transparent care dă ceva festiv costumului. Apoi, însoţiţi de naşi, îşi anunţă foştii nuntaşi că sunt invitaţi la Prânzişorul Paştelui, adică aceştia din urmă vin şi aduc cadourile. (Carmina Maier, etnolog)
Hai, noroc!
La Sadu sunt mai multe obiceiuri, începând cu copiii cei mai mici care s-au pregătit intens pentru un obicei care se respectă din moşi strămoşi:
În dimineaţa Învierii, după ce ieşim de la slujbă, când se luminează bine de ziuă, copiii se adună în mijlocul satului cu ouă roşii într-o mică geantă. Ei pleacă apoi din casă în casă şi le fac urări credincioşilor zicând Hristos a Înviat iar gazdele răspund cu Adevărat a Înviat şi fiecare dintre cei prezenţi primeşte câte un ou din partea gazdei.
După ce se termină colindatul, se strâng din nou în mijlocul comunei şi dau noroc. Cel care este proprietar al oului îl ţine în mână, iar alt copil vine cu un ban ascuţit şi dă noroc cu banul. Dacă banul rămâne în ou, ia şi banul şi oul. Pe lângă acest câştig, băiatul ia şi banii pariaţi pe oul respectiv. (Gheorghe Neagoe, preot)
Tocmai tradiţia şi păstrarea acestor obiceiuri în satele din Mărginimea Sibiului face ca, în fiecare an, numeroşi turişti din ţară şi străinătate să aleagă judeţul Sibiu ca destinaţie de vacanţă.
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
