De ce acceptă adolescenții provocări periculoase din online?

Psiholog: „Capacitatea de a spune «NU» se învață mai întâi acasă!”

Articol editat de Carmen Sas, 18 martie 2026, 13:25

Provocările periculoase din mediul online și dorința adolescenților de a trăi experiențe intense îi îngrijorează tot mai des pe părinți. Cum pot face tinerii diferența dintre o provocare și un pericol și ce rol au familia și valorile, în această decizie?

Psihologul Ilinca Baruch explică faptul că răspunsul ține în mare măsură de modul în care adolescenții își construiesc sistemul de valori și de felul în care părinții reușesc să transmită aceste repere. Potrivit specialistului, valorile nu apar dintr-o dată și nu rămân fixe, ci se formează treptat, pe parcursul dezvoltării. De aceea, consecvența în educație este esențială. Dacă un comportament problematic este sancționat doar ocazional, copilul nu va înțelege clar că acel lucru nu este acceptabil.

„Studiile arată că pedepsele foarte mari nu rezolvă problema. Mult mai eficiente sunt consecințele mici, dar aplicate constant, astfel încât copilul să integreze mesajul că acel comportament nu este permis”, explică Ilinca Baruch.

Copiii învață mai ales prin exemplu

Un alt element esențial în formarea valorilor este modelul oferit de adulți. Copiii nu învață doar din reguli, ci mai ales din ceea ce văd în jurul lor.

La fel cum un copil învață să vorbească fără să studieze gramatica limbii române, el învață și regulile sociale observând comportamentul părinților. Dacă adulții transmit un mesaj, dar acționează diferit, copilul va prelua mai degrabă comportamentul decât regula.

Acest lucru este valabil și în privința folosirii tehnologiei. Dacă părinții petrec mult timp pe telefon și folosesc mediul online ca modalitate de a evita interacțiunea cu familia, este foarte probabil ca și copilul să adopte același comportament.

Reziliența se construiește prin experiență

Specialiștii atrag atenția că părinții nu pot controla complet experiențele copiilor lor. O parte importantă din dezvoltare vine din încercări și greșeli. Copiii învață, de exemplu, să își cunoască limitele, atunci când explorează mediul înconjurător, când încearcă lucruri noi sau când se confruntă cu mici eșecuri. Aceste experiențe contribuie la dezvoltarea rezilienței, adică a capacității de a face față dificultăților.

Același mecanism funcționează și în adolescență. Atunci când un tânăr experimentează consecințele unei decizii, poate învăța să evalueze mai bine riscurile.

De ce este important „NU”-ul adolescentului!

Un aspect mai puțin intuitiv pentru părinți este faptul că refuzul adolescentului poate fi, de fapt, un pas important în dezvoltarea sa.

Psihologul Ilinca BaruCh spune că abilitatea de a spune „NU” trebuie exersată mai întâi în familie. Atunci când adolescentul refuză o sarcină sau contestă o regulă, el încearcă de fapt să își definească identitatea și autonomia.

„Dacă acasă îl învățăm doar să se conformeze, este foarte posibil ca în grupul de prieteni să nu mai aibă capacitatea de a spune «NU» atunci când apare o situație riscantă”, explică psihologul.

Prin urmare, diferențele de opinie dintre părinți și copii nu sunt neapărat un semn de conflict, ci pot reprezenta un proces normal de dezvoltare.

Presiunea grupului și nevoia de validare

Acceptarea provocărilor periculoase din mediul online este adesea legată de nevoia de integrare și validare. În adolescență, opinia colegilor devine extrem de importantă, uneori chiar mai importantă decât cea a părinților. Acest lucru nu înseamnă neapărat că familia a greșit sau că adolescentul nu primește suficientă atenție acasă. Din punct de vedere psihologic, este o etapă normală în care tinerii își construiesc identitatea în raport cu grupul de prieteni.

În acest context, dialogul rămâne unul dintre cele mai importante instrumente pentru părinți. Specialiștii recomandă ca adulții să creeze un spațiu în care adolescenții să își poată exprima opiniile, chiar și atunci când acestea sunt diferite de cele ale familiei.

„Este important să existe loc pentru diferențe și pentru discuții. Nu trebuie să fim identici în gândire. Din contră, acest spațiu al dialogului întărește relația dintre părinte și copil”, spune Ilinca Baruch.

În cele din urmă, cheia rămâne conexiunea dintre părinți și copii. Atunci când adolescentul simte că poate vorbi deschis în familie, șansele de a face alegeri periculoase pentru a obține validare din exterior scad considerabil.

Carmen Sas

transcriere material audio: Andreea Nagy

CITEȘTE ȘI: Frica de a rămâne pe dinafară: cum influențează fenomenul FOMO viața adolescenților!

CITEȘTE ȘI: FOMO – un fenomen psihologic tot mai răspândit: mulți îl trăiesc fără să știe!

CITEȘTE ȘI: Adolescenții și lumea rețelelor sociale: de ce apare prăpastia dintre părinți și copii?

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, X și instagram.