Prima pagină » Recomandari » Frica de a rămâne pe dinafară: cum influențează fenomenul FOMO viața adolescenților!

Frica de a rămâne pe dinafară: cum influențează fenomenul FOMO viața adolescenților!

Tot mai mulți tineri se confruntă cu un sentiment subtil, dar puternic: teama că pierd ceva important.

Articol editat de cristina.rusu, 13 martie 2026, 09:47 / actualizat: 23 martie 2026, 10:22

Copiii și adolescenții de astăzi cresc într-o lume în care presiunea socială nu mai vine doar din mediul real, ci și din spațiul virtual. În era notificărilor permanente și a vieților aparent perfecte afișate pe rețelele sociale, tot mai mulți tineri se confruntă cu un sentiment subtil, dar puternic: teama că pierd ceva important.

Fenomenul este cunoscut sub numele de FOMO – Fear of Missing Out, adică frica de a rămâne pe dinafară.

Despre acest fenomen și despre impactul lui asupra copiilor și adolescenților a vorbit psihologul Ilinca Baruh, invitată în studioul Radio Cluj. Potrivit acesteia, sentimentul apare atunci când oamenii au impresia că în altă parte se întâmplă lucruri mai interesante decât ceea ce trăiesc ei în acel moment. Un simplu scroll pe telefon poate declanșa senzația că ai rămas în urmă sau că viața altora este mai interesantă decât a ta.

Pentru adolescenți, presiunea este cu atât mai mare cu cât această perioadă a vieții este una în care identitatea și apartenența la un grup devin esențiale. Psihologul explică faptul că, în această etapă, tinerii încearcă să răspundă la două întrebări fundamentale: „Cine sunt eu?” și „Unde aparțin?”. Iar validarea nu mai vine în primul rând din familie, ci din partea colegilor și prietenilor.

„Studiile arată că o activitate poate deveni mult mai interesantă și mai recompensatoare dacă este făcută în văzul altor colegi și dacă primești validare de acolo”, spune Ilinca Baruch.

În același timp, adolescenții nu sunt încă pregătiți din punct de vedere neurologic să evalueze pe deplin consecințele acțiunilor lor. Sistemul limbic, responsabil de emoții și impulsuri, se dezvoltă mai repede decât cortexul prefrontal – zona creierului implicată în planificare și evaluarea riscurilor. Acesta din urmă ajunge la maturitate abia în jurul vârstei de 24–25 de ani.

Din acest motiv, emoția, intensitatea experiențelor și validarea socială pot deveni mai importante decât analiza rațională a consecințelor. În unele cazuri, acest lucru îi poate împinge pe adolescenți către comportamente riscante, cum ar fi participarea la provocări periculoase promovate online sau asumarea unor riscuri doar pentru a nu fi excluși din grup.

Psihologul atrage atenția că simpla interdicție nu este o soluție eficientă. Atunci când părinții cer copiilor să renunțe la un comportament – de exemplu, să petreacă mai puțin timp pe telefon – este important să ofere și alternative.

„Dacă îi spunem adolescentului să nu mai facă un anumit lucru, este ca și cum am scoate o felie dintr-o pizza. Rămâne un gol care trebuie umplut. Este nevoie de alte activități, de opțiuni potrivite intereselor și abilităților lui”, explică Ilinca Baruch.

Înțelegerea modului în care funcționează mintea unui adolescent poate preveni conflictele și poate ajuta la găsirea unor soluții mai eficiente pentru gestionarea presiunii sociale și a influenței mediului online.

Fenomenul FOMO nu este doar o modă a internetului, ci o realitate psihologică a generației crescute online. Înțelegerea lui poate fi primul pas pentru a-i ajuta pe tineri să nu confunde validarea virtuală cu relațiile și experiențele autentice care contează cu adevărat.