Prima pagină » De prin Cluj » Aglomeraţie, dar viteze mari: paradoxul traficului clujean

Aglomeraţie, dar viteze mari: paradoxul traficului clujean

Infrastructura și comportamentul șoferilor rămân probleme-cheie.

Articol editat de cristina.rusu, 17 martie 2026, 13:47

Traficul a devenit una dintre cele mai apăsătoare probleme ale marilor orașe, iar Cluj-Napoca nu face excepție.

În timp ce unele administrații locale experimentează soluții tehnologice pentru a descuraja viteza excesivă — precum radarele fixe montate în intersecții aglomerate din Timișoara sau semafoarele inteligente testate la Brașov, care îi pedepsesc pe șoferii vitezomani trecând pe culoarea roşie chiar în faţa lor — rămâne întrebarea dacă aceste măsuri sunt suficiente.

Despre cauzele și posibilele soluții pentru traficul clujean am discutat cu prof. univ. dr. Nicolae Filip, coordonatorul Laboratorului de Trafic și Securitate Rutieră de la Universitatea Tehnică din Cluj.

„Traficul din Cluj este, într-adevăr, foarte sufocat, însă acest lucru se întâmplă și în alte municipii din țară și, bineînțeles, și în Europa”, explică Nicolae Filip. Diferența, spune el, o face ansamblul de măsuri adoptate de fiecare oraș.

În cazul Clujului, una dintre marile lipsuri rămâne infrastructura incompletă, în special centurile ocolitoare: „Ne lipsesc finalizările șoselelor de centură, mă refer la șoseaua de centură sud.”

Pe lângă infrastructură, există și o componentă dificil de cuantificat: modul în care oamenii aleg să se deplaseze.

„Nu prea ne putem lipsi de automobil, fie din cauza sarcinilor curente, fie din necesitatea de a duce copiii la școală”, spune Nicolae Filip. Acest tipar de mobilitate generează aglomerație și timpi mari de parcurs, în condițiile în care transportul public nu acoperă încă eficient toate zonele nou dezvoltate.

Traficul clujean are însă și o altă dimensiune, mai gravă: siguranța.

Deși „peste 90% dintre participanții la trafic sunt civilizați”, există încă situații periculoase care duc la accidente grave. Paradoxal, reușim să avem foarte multe mașini și totuși viteze extrem de mari.

Una dintre soluțiile discutate la nivel european este limitarea vitezei la 30 km/h în zone extinse din oraș.

„În 1–3 ani, numărul accidentelor a scăzut cu până la 30%” în orașele care au aplicat această măsură, spune Nicolae Filip. Totuși, el avertizează că limitările trebuie dublate de monitorizare și sancțiuni pentru a avea efect real.

Tehnologia poate ajuta, dar nu este suficientă. Sistemele automate de monitorizare, precum cele din Timișoara sau proiectele pilot din Brașov, sunt utile, însă ele intervin, în mare parte, după ce regula a fost încălcată.

De aceea, tot mai mult accentul se mută pe măsuri preventive. În cadrul unui proiect european, echipa coordonată de Nicolae Filip testează soluții de „calmare a traficului”, cum ar fi îngustarea benzilor în apropierea trecerilor de pietoni.

„Conducătorul auto este obligat să-și reducă viteza”, explică acesta, iar pietonii beneficiază de o traversare mai sigură.

Un alt aspect adesea ignorat este adaptarea infrastructurii la nevoile reale ale pietonilor. Normativele actuale presupun o viteză de traversare de un metru pe secundă, însă „aceasta este prea mare pentru persoane în vârstă, persoane cu dizabilități sau părinți cu copii”, atrage atenția profesorul.

În final, dincolo de infrastructură și tehnologie, rămâne factorul uman. Tocmai pentru că traficul e atât de aglomerat, creşte stresul şi dorința de a câștiga câteva minute, care pot avea consecințe grave.

„Câștigul nu este mai mult de un minut, două minute. Pentru asta se expun și pe ei și pe ceilalți la accidente”, concluzionează Nicolae Filip.

Luni, 16 martie, o femeie de 30 de ani din Cluj-Napoca a fost accidentată mortal pe trotuar după ce două autoturisme au intrat în coliziune pe Calea Moţilor.

Viceprimarul Dan Tarcea a declarat pentru Radio Cluj că municipalitatea doreşte să amplaseze radare fixe pentru temperarea vitezomanilor, însă legislaţia nu permite montarea acestora.

În acelaşi timp, două radare fixe, amplasate în intersecţii aglomerate, se află în momentul de faţă în curs de omologare la Timişoara.