Pierderi masive din cauza secetei în UE

Seceta, principala cauză a daunelor agricole.

Articol editat de cristina.rusu, 25 iulie 2025, 09:18

Uniunea Europeană pierde 6,4% din producția sa agricolă anuală, echivalentul a 28 de miliarde de euro, din cauza riscurilor legate de climă.

Seceta generază mai mult de jumătate din pierderi, iar până în 2050 valoarea totală a pierderilor ar putea ajunge la 40 de miliarde de euro, potrivit Morgan Stanley.

Deși impactul macroeconomic este limitat (sectorul agricol reprezintă doar 1,65% din PIB-ul UE), regiunile de sud și de est ale Europei sunt cele mai expuse.

În Grecia, unde contribuția sectorului agricol la PIB este a treia cea mai mare din UE (3,3%), pierderile legate de seceta severă cauzată de schimbările climatice sunt estimate la 2,6 miliarde de euro pe an și se vor apropia de 4 miliarde de euro în următorii 25 de ani.

Valurile de caniculă – Iunie a fost deja cea mai fierbinte lună înregistrată vreodată în Europa de Vest, iulie evoluează, de asemenea, spre o lună record, iar restul verii se așteaptă să fie mai cald și mai secetos decât media pentru cea mai mare parte a Europei.

Peste două treimi din cele mai severe valuri de căldură din Europa de după 1950 au avut loc după anul 2000 și se așteaptă ca acestea să devină mai frecvente și mai intense, a subliniat banca americană. Iunie a fost, de asemenea, mai secetos decât de obicei în Europa de Vest și de Sud și a venit după o primăvară mai secetoasă decât media în Europa de Nord-Vest.

După cum subliniază Morgan Stanley, sectorul agricol al UE pierde în medie peste 28 de miliarde de euro pe an din cauza schimbărilor climatice. O sumă ce echivalează cu 6,4% din producția agricolă și zootehnică anuală din UE. 17,4 miliarde de euro vizează cultura plantelor, iar 10,9 miliarde de euro creșterea animalelor. Seceta, înghețul, grindina și precipitațiile excesive sunt responsabile pentru 80% din pierderile agricole legate de climă din întreaga UE, dar principalul factor este seceta.

Pe măsură ce pierderile legate de climă cresc în frecvență, severitate și durată, acestea ar putea duce la o volatilitate mai mare a randamentelor agricole din UE și a veniturilor fermelor europene, afirmă Morgan Stanley. Se prevede că pierderile din agricultură vor crește cu 42% – 66% până în 2050, ajungând la aproximativ 25-29 miliarde de euro. Incluzând pierderile de animale, pierderea anuală totală pentru UE ar putea ajunge la 40 de miliarde de euro.

Seceta, înghețul, grindina și precipitațiile excesive reprezintă 80% din pierderile agricole. Deși impactul absolut al riscurilor legate de climă este semnificativ, sectorul agricol reprezintă doar 1,65% din PIB-ul UE – atenuând astfel impactul macroeconomic asupra UE în ansamblu.

Cu toate acestea, acest procent relativ scăzut „ascunde” diferențe semnificative care există între țări, subliniază Morgan Stanley. Majoritatea Europei de Est are un procent mai mare din PIB „dedicat” sectorului agricol (2,5% în medie).

Țările din Europa de Vest și de Sud, precum Grecia (3,3%), Spania (2,5%), Italia (2%), Portugalia (2%) și Finlanda (2,5%), au, de asemenea, o contribuție a sectorului agricol la PIB mai mare decât UE în ansamblu.

Grecia are, de exemplu, al treilea cel mai mare procent din UE, după Letonia (4,1%) și Croația (3,4%). Efectele indirecte asupra forței de muncă angajate în acest sector sunt și mai pronunțate pentru țări precum România și Grecia, care au un procent mult mai mare (peste 10%) din forța de muncă angajată în sectorul agricol, așa cum subliniază Morgan Stanley.

Mai exact, în Grecia, 11,5% din forța de muncă este angajată în acest sector, a doua cea mai mare pondere din UE, iar în România, aproape 18%.

Impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii variază în funcție de țară, ceea ce duce la niveluri diferite de impact economic, unele țări confruntându-se cu consecințe mai severe decât altele.

Pierderile preconizate în anii cu daune intense ar putea ajunge la 20 de miliarde de euro numai în Spania și Italia, spune Morgan Stanley, în timp ce economiile mai mici din Europa Centrală și de Sud se confruntă cu pierderi care depășesc 3% din PIB-ul lor.

În Grecia, pierderile medii cauzate de dezastrele climatice severe se ridică la 3 miliarde de euro pe an, în timp ce pierderile cauzate doar de seceta severă ajung la 2,6 miliarde de euro pe an și se estimează că vor crește cu 43%, până la 3,7 miliarde de euro, până în 2050.

RADOR RADIO ROMÂNIA

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, X și instagram.