România ruptă în două de foarfeca diasporei

Fenomen viral în diaspora: ce riscă românii care își distrug actele de identitate.

Articol editat de cristina.rusu, 20 mai 2025, 14:45

În urma alegerilor prezidențiale din 18 mai 2025 o parte a românilor din diaspora a reacționat public printr-un gest neobișnuit, dar vizibil: distrugerea propriilor acte de identitate.

Pe platformele sociale, în special TikTok și Instagram, au apărut în ultimele zile zeci de înregistrări video în care români stabiliți în străinătate își rup, ard sau taie cărțile de identitate și pașapoartele emise de autoritățile române.

Gestul este însoțit, în multe cazuri, de mesaje de protest față de procesul electoral, acuzații de lipsă de reprezentare sau afirmații precum „Nu mai vreau să am nicio legătură cu România”.

Acțiunea a devenit un fenomen viral și, inevitabil, a stârnit reacții din ambele direcții.

În ceea ce-i privește pe cei din diaspora, unii consideră acest gest o formă de revoltă simbolică, în condițiile în care votul ar fi fost, în opinia lor, minimalizat sau ignorat.

În paralel, în țară, reacțiile variază – de la ironie și sarcasm, până la dezaprobare fermă.

Mesaje precum „Foarte bine, rămâneți acolo” sau „România merge înainte fără voi” reflectă un val de respingere și de polarizare totodată.

Dincolo de dimensiunea simbolică, gestul ridică și o serie de probleme practice, dar și de natură legală.

Conform Ordonanței de Urgență nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, deteriorarea, pierderea sau distrugerea documentelor oficiale impune titularului obligația de a solicita un nou act de identitate în termen de 15 zile.

Nerespectarea acestui termen constituie contravenție și se sancționează de lege.

De asemenea, distrugerea intenționată a documentelor de identitate poate crea dificultăți în relația cu autoritățile din țările de reședință – inclusiv în ceea ce privește dreptul de ședere, accesul la muncă legală sau alte servicii administrative.

Important de precizat este faptul că distrugerea actelor de identitate nu înseamnă renunțarea automată la cetățenia română.

Acest demers presupune un proces mult mai amplu, reglementat prin lege, care implică cerere oficială, motivare, deținerea altei cetățenii și aprobarea Ministerului Justiției.

Insă, această…modă aduce în prim-plan o tensiune reală între o parte a diasporei și statul român.

Dar mai mult decât atât, scoate la lumină și o ruptură între românii din străinătate și cei din țară – două categorii care împărtășesc aceeași identitate juridică, dar nu întotdeauna și aceeași percepție asupra realității.

Fenomenul nu este, la acest moment, unul masiv, dar vizibilitatea sa este semnificativă, iar implicațiile sociale și instituționale pot deveni serioase dacă acest tip de protest continuă sau escaladează.

Alin Pop

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, X și instagram.