Frumuseţe, foamete şi fine dining: din istoria neştiută a lalelelor
Știați că bulbii de lalele, care erau cultivaţi pe scară largă în Olanda pentru industria florilor, au devenit o sursă de hrană?
Articol editat de cristina.rusu, 27 februarie 2025, 11:15
Colorate şi vesele, lalelele sunt nelipsite din buchetele dăruite la începutul lunii martie. A existat însă o perioadă în care bulbii lor au devenit esenţiali pentru supravieţuire.
Ce s-a întâmplat?
Olanda a devenit un câmp de luptă între trupele germane şi forţele aliate în 1944. Sudul ţării a fost eliberat, dar nordul şi vestul, inclusiv oraşe mari ca Amsterdam, Rotterdam şi Haga, au rămas sub ocupaţie germană. În septembrie 1944, guvernul olandez aflat în exil a cerut o grevă feroviară pentru a bloca transporturile germane. Ca represalii, germanii au interzis transportul alimentelor şi combustibilului către regiunile ocupate.
Acest embargo, combinat cu distrugerea fermelor şi a infrastructurii agricole, a dus la o foamete severă, iar temperaturile de iarnă şi lipsa cărbunelui au agravat situaţia. Aproximativ 20.000 de oameni au murit de foame, iar milioane de olandezi au suferit de malnutriţie.
Bulbii de lalele – o soluţie disperată
În lipsa hranei, oamenii au început să consume orice era disponibil. Bulbii de lalele, care erau cultivaţi pe scară largă în Olanda pentru industria florilor, au devenit o sursă de hrană. O parte dintre ei sunt toxici, iar depozitarea pe perioade mai lungi îi făcea să aibă un gust amar, aşa că cele mai multe reţete presupuneau prăjirea, fierberea sau măcinarea pentru a face un fel de făină. Această perioadă tragică a rămas adânc întipărită în memoria colectivă olandeză şi este un simbol al suferinţei din timpul războiului.
Bulbii de lalele au fost consumaţi şi înainte de al Doilea Război Mondial, dar doar în situaţii excepţionale. Un exemplu notabil este Primul Război Mondial, când Olanda, deşi neutră, a fost afectată de lipsuri alimentare din cauza restricţiilor comerciale. În acea perioadă au existat cazuri izolate de consum de bulbi de lalele, dar acest fenomen nu a fost nici pe departe la fel de răspândit ca în „Iarna Foametei” din 1944-1945. De asemenea, în anii de criză economică ai anilor ’30, unele reţete experimentale recomandau utilizarea bulbilor de lalele, dar mai mult ca o curiozitate decât ca o necesitate.
În zilele noastre, unele restaurante de lux, în special cele axate pe bucătăria experimentală şi gastronomia moleculară, au început să folosească bulbii de lalele în preparate fine dining. Aceştia sunt consideraţi o delicatesă rară şi sunt utilizaţi în principal pentru aromele lor subtile şi textura asemănătoare cu cartoful sau napii, fiind transformaţi în piure, murături şi chiar deserturi.
Anumite varietăţi de lalele conţin compuşi toxici, iar consumul de bulbi de lalele neprocesaţi sau din surse nesigure poate fi periculos. Restaurantele care folosesc bulbi de lalele în preparatele lor aleg doar specii sigure şi crescute organic, fără tratamente chimice. Această tendinţă este mai des întâlnită în restaurante cu stele Michelin, unde bucătarii experimentează cu ingrediente neobişnuite.
Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
