Superlună, eclipse şi alte fenomene spectaculoase, în 2025

Ghidul evenimentelor astronomice din acest an.

Articol editat de cristina.rusu, 10 ianuarie 2025, 12:54

Lucruri interesante ne promit astrele pentru anul 2025.

Nu au ele absolut nicio treabă cu aşteptările noastre în materie de bani şi dragoste; vom putea vedea în schimb câteva eclipse, o serie de trei superluni şi chiar şi Mercur se va arăta pe ici, pe colo.

Calendarul astronomic al anului 2025 îl parcurgem alături de cercetătorul Liviu Mircea de la Observatorul Astronomic al UBB.

                                10 ianuarie: Luceafărul de Seară

Cel mai strălucitor obiect ceresc al serii (după Lună) va fi planeta Venus. Va fi vizibilă după apusul Soarelui, iar în acest weekend va avea poziţia cea mai înaltă pe cer.

Se va putea observa cu binocluri, cu instrumente nepretenţioase, Liviu Mircea.

                                16 ianuarie: Marte în opoziţie

Marte va atinge distanţa minimă faţă de Pământ, fiind la opoziţie.

Va fi vizibilă în prima parte a nopţii pe orizontul de est – sud-est, ca o steluţă roşie.

Toate planetele au imagini de stele cu ochiul liber, doar prin instrumente optice le vedem sub formă de disc, Liviu Mircea.

                                 8 martie: Mercur pe cerul de seară

Cea mai mică planetă din sistemul solar şi cea mai apropiată de Soare va fi vizibilă cel mai mult timp pe cerul de seară. Se va putea vedea după apusul Soarelui, Liviu Mircea.

                                   14 martie: Eclipsă de Lună

Este prima eclipsă totală din acest an. Europenii însă nu au noroc, pentru că din păcate va fi vizibilă mai mult de pe continentele americane, Liviu Mircea.

                             20 martie: Echinocţiul de Primăvară

Se va consuma la 11 dimineaţa. Toate echinocţiile şi solstiţiile sunt momente precise în timp, definite de poziţia Pământului în raport cu mişcarea aparentă a Soarelui pe boltă, Liviu Mircea.

                               29 martie: eclipsă de Soare

La nivelul României este o eclipsă parţială foarte subţire, în sensul că doar 1% din discul solar va fi acoperit. Durează foarte puţin, de la ora 13.20 la 13.30.

Nicăieri în lume nu va fi totală, dar în zona Groenlandei, în nordul Rusiei şi în Canada acoperirea va fi de 93%, Liviu Mircea.

                             21 aprilie: Mercur pe cerul de răsărit

Fiind cel mai aproape de Soare, Mercur e cel mai greu de observat. Din oraşe e şi mai greu de observat, avem nevoie de un orizont liber pentru a putea vedea măcar cu un binoclu, Liviu Mircea.

                                     22-23 aprilie: Liridele

Zona constelaţiei nordice Lira este cea din care parcă apare această ploaie de stele. Se va putea observa după miezul nopţii, Liviu Mircea.

                               31 mai: Luceafărul de Dimineaţă

Venus va fi cel mai strălucitor corp ceresc (cu excepţia Lunii) înainte de răsărit, Liviu Mircea.

                                      21 iunie: Solstiţiul de Vară

Se va produce dimineaţa la ora 05.40 în acest an. Paradoxal, deşi iunie este prima lună de vară, din acest moment zilele încep de fapt să scadă, Liviu Mircea.

                                      4 iulie: Din nou Mercur

Devine cel mai vizibil, pe cerul de apus; de ziua Americii, Liviu Mircea.

                                      12-13 august: Perseidele

Cel mai cunoscut roi meteoric, care se desfăşoară în zona constelaţiei nordice Perseu, de fapt fragmente desprinse din trena cometei Swift-Tuttle.

Interesant e că nu e roiul meteoric cu cea mai mare rată de observare; Perseidele sunt mai populare probabil prin faptul că sunt observabile vara, când lumea e în vacanţă.

Anul acesta din păcate Luna va estompa un pic spectaculozitatea fenomenului, Liviu Mircea.

                                 7 septembrie: Eclipsă de Lună

Ca o consolare că e ultima săptămână de vacanţă de vară a elevilor, va începe o eclipsă la 19.30.

Din păcate vom pierde o jumătate de oră, pentru că Luna răsare la 20.00.

Interesant e că Luna va răsări parţial eclipsată, iar pe la ora 20.30 va fi total cufundată în umbra Pământului.

De fapt ce se întâmplă: Pământul este între Lună şi Soare şi împiedică Luna să fie direct iluminată.

Doar un rest de lumină solară ajunge la Lună, de aceea avem luna sângerie în timpul eclipselor, Liviu Mircea.

                   21 septembrie: eclipsă parţială de Soare

Va fi vizibilă doar la Antipozi: în Noua Zeelandă, Antarctica, sudul Oceanului Pacific. Este şi aceasta parţială,

Eclipsă totală de Soare Terra nu va vedea în acest an.

Ca o paranteză, prima eclipsă de Soare vizibilă din România va fi în 2027, cu un grad de acoperire de 30%.

În 2030 abia vom avea o eclipsă cu un grad mai mare de acoperire la nivel de România, de 80%, Liviu Mircea.

                                    21 septembrie: Saturn

Stăpânul inelelor va fi cel mai apropiat de Pământ în acest an înainte de Echinocţiul de Toamnă, Liviu Mircea.

                          22 septembrie: Echinocţiul de Toamnă

Se va produce în jurul orei 21.00. Ziua este egală cu noaptea, iar scăderea zilei continuă până la Solstiţiul de Iarnă, Liviu Mircea.

                                     23 septembrie: Neptun

Va fi în cea mai favorabilă poziţie pentru observarea prin telescoape.

Din păcate cu ochiul liber Neptun şi Uranus nu se pot vedea, dar în telescoapele mici se va vedea ca un mic disc mov, Liviu Mircea.

                  7 octombrie: Începe sezonul superlunilor

Este o Lună plină, cu Luna fiind la o distanţă minimă de Pământ (sub 360 de mii de km). Când avem o superlună, Luna pare ca fiind mai mare ca de obicei.

                                  21-22 octombrie: Orionidele

Avem din nou un roi meteoric destul de cunoscut, vizibil în zona constelaţiei Orion, Liviu Mircea.

                              5 noiembrie: A doua superlună

Avem o Lună plină, cu Luna pe la 355 de mii de km de Pământ, de aceea va părea mai mare ca de obicei, Liviu Mircea.

                                     21-22 noiembrie: Uranus

Nu poate fi văzută cu ochiul liber decât în condiţii excepţionale, dar în binocluri se poate vedea ca un mic disc albastru-verzui.

Se va putea observa desigur şi de la Observatorul Astronomic, Liviu Mircea.

                  4 decembrie: Ultima superlună din acest an

Luna va fi şi mai aproape, la aproximativ 350 de mii de km de Pământ. Deci trei superluni vom avea în acest an, Liviu Mircea.

                             21 decembrie: Solstiţiul de Iarnă

Marchează oprirea în scădere a duratei zilei şi practic începutul unui nou ciclu, Liviu Mircea.

                       Pe durata întregului an: aurore boreale

Au fost şi în 2024 aurore remarcabile, dar deja şi acum, la început de ianuarie, s-au produs explozii solare puternice care au determinat observarea acestor fenomene şi la latitudini mai joase.

Ca să fie vizibil fenomenul la latitudini medii, explozia solară trebuie să fie intensă.

Din cauza acestei intensităţi noi nu vom vedea fenomenul ca fiind verde, fiindcă acesta este specific zonelor de nord, cu intensităţi de radiaţie mici.

Când se produce la latitudini apropiate de ale noastre, în general fenomenul va fi roşiatic, Liviu Mircea.

Observatorul Astronomic al UBB se poate vizita în zilele de vineri, începând cu ora 20.00. De asemenea, acesta este deschis publicului larg fără programare cu ocazia evenimentelor astronomice majore.

Andrea Nagy

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.