Teoria despre modul în care s-au format continentele, pusă la îndoială

Un studiu publicat în revista "Nature Geoscience" în iulie 2024 pune complet sub semnul întrebării această teorie.

Articol editat de cristina.rusu, 12 noiembrie 2024, 00:00

Recent, un studiu american a subminat una dintre teoriile dominante referitoare la formarea continentelor.

Pentru cercetătorul din spatele acestei lucrări, teoria în cauză ar avea într-adevăr slăbiciuni, în special la nivel geologic.

Conform celei mai importante teorii despre formarea continentelor, principalul martor al fenomenului este nimeni altul decât un mineral silicat: zirconul (ZrSiO4).

Analiza unora dintre aceste minerale datând de patru miliarde de ani a dezvăluit începutul formării unei cruste continentale timpurii prin procese magnetice.

Mai mult, primele terenuri ar fi putut chiar să apară în același timp.

Cu toate acestea, un studiu publicat în revista „Nature Geoscience” în iulie 2024 pune complet sub semnul întrebării această teorie.

Potrivit lui David Hernández-Uribe, de la departamentul de științe ale pământului și mediului de la Universitatea Illinois din Chicago (Statele Unite), această teorie are într-adevăr puncte slabe.

Pe bună dreptate, cercetătorul a pus sub semnul întrebării condițiile de formare a zirconului, în centrul teoriei.

Planeta noastră este singura planetă din Sistemul Solar care are plăci tectonice active așa cum o cunoaștem.

Și asta are de-a face cu originea vieții, pentru că modul în care s-au mișcat primele continente a controlat clima, chimia oceanelor și tot ce ține de viață, spune cercetătorul.

Până astăzi, știința credea că zirconul se poate forma doar prin fenomenul de subducție, cu alte cuvinte, atunci când două plăci tectonice se ciocnesc la o limită convergentă.

Una dintre cele două plăci se găsește apoi sub a doua, împinsă spre interiorul Pământului.

Teoria creării continentelor prin subducție se bazează așadar în întregime pe acest fenomen, ale cărui detalii apar într-un studiu condus de Universitatea din Nanjing (China) și publicat în revista „Nature” la sfârșitul anului 2023.

Ca parte a cercetării sale, David Hernández Uribe susține că a demonstrat că zirconul este, de asemenea, capabil să se formeze în condiții de presiune și temperaturi foarte ridicate rezultate din topirea scoarței terestre primordiale groase.

Omul de știință explică că a obținut aceleași semnături pentru zircon datorită topirii parțiale a fundului scoarței terestre folosind calculele sale și alte modele.

Drept urmare, cercetătorul susține că astăzi știința nu are dovezi suficient de solide pentru a explica ce proces a permis de fapt formarea continentelor.

RADOR RADIO ROMÂNIA

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.