Alergiile de toamnă: de la ce strănutăm în luna septembrie?

Toamna e un anotimp greu pentru cei predispuşi la alergii.

Articol editat de cristina.rusu, 22 septembrie 2024, 00:00 / actualizat: 29 august 2025, 16:54

Vremea ploioasă, începerea şcolii, traficul mai intens; toamna are câteva aspecte pentru care nu i se acordă buline roşii. 

Despre alergiile specifice acestei perioade discutăm cu Nadia Gherman, medic alergolog.

Nadia Gherman: Dacă ne referim la alergenii sezonieri, care produc rinita alergică, conjunctivita alergică şi astmul sezonier, trebuie să luăm în considerare dintre polenuri artemisia, ambrozia şi alte buruieni. Iar dacă ne gândim la alergeni pereni, care se exacerbează acum, trebuie să luăm în considerare şi acarienii.
Mai ales că odată cu răcirea vremii foarte multă lume îşi comută activităţile din exterior la interior, iar unele mucegaiuri, precum alternaria, eliberează mai frecvent spori pe sfârşitul verii şi toamna.

Andrea Nagy: Sunt alergiile de toamnă mai agresive sau e o percepţie subiectivă?

Nadia Gherman: Sunt unele persoane care sunt sensibile la alergeni prezenţi tot timpul anului; şi atunci se pot produce combinaţii de sensibilizare, de exemplu la acarieni şi polenuri.
Există posibilitatea ca această sensibilizare să fie pe partea de artemisia şi ambrozia, iar simptomele, care sunt mai puţin deranjante de-a lungul anului, să se agraveze când apare această stimulare declanşată de polenurile mai târzii.

Andrea Nagy: Se poate să dezvoltăm o alergie chiar dacă nu am avut anterior?

Nadia Gherman: Alergia se poate declanşa la orice vârstă. Într-adevăr alergiile respiratorii sunt mai frecvente la copii şi tineri, însă există forme de alergie – de exemplu la medicamente – unde frecvenţa este mai mare la adulţi şi la vârstnici.

Andrea Nagy: Este şi sezonul răcelilor acum: cum facem diferenţa între simptomele răcelii şi cele ale unei alergii?

Nadia Gherman: Este o diferenţiere clinică, dar trebuie să fie confirmată ulterior de medicul alergolog.
Rinita alergică se manifestă prin strănuturi în salve (chiar şi 10-20 de strănuturi în succesiune), mâncărimi la nivelul nasului şi al ochilor, nas înfundat sau care curge (este o secreţie apoasă şi abundentă).
În viroze putem avea nas înfundat, dar de obicei fără mâncărime; putem să avem lăcrimare, dar tot aşa, pruritul nu este semnificativ.
Iar virozele sunt însoţite de multe ori de febră şi dureri de cap, cu o stare generală proastă, cu dureri musculare, deci putem face oarecum o diferenţă.
Iar apoi ca evoluţie naturală: o viroză ţine câteva zile, să zicem o săptămână, însă o alergie ţine pe durata sezonului de polenizare.

Andrea Nagy: Ce putem face să gestionăm simptomele?

Nadia Gherman: În primul rând putem să facem o prevenţie: să nu tundem iarba în perioada aceasta, în zilele în care este vânt să evităm activităţile intense în exterior, să nu umblăm cu geamul deschis la maşină.
Dar bineînţeles că simptomele nu vor fi complet controlate prin aceste măsuri.
În funcţie de severitatea alergiei, medicul poate recomanda administrarea de antihistaminice sau de antiinflamatoare cu administrare topică nazală.
Iar dacă situaţia este mai gravă, alergologul va evalua dacă pe lângă rinoconjunctivită alergică este prezent şi astmul.
În plus, dacă pacientul este eligibil, el va putea să înceapă un tratament de desensibilizare, dar abia după ce trece sezonul de polen.

Andrea Nagy: Până când ţine acest sezon de polen de toamnă?

Nadia Gherman: Este discutabil, pentru că din cauza modificărilor climatice şi a prelungirii sezonului cald, este posibil să avem polenizări chiar şi în octombrie.
În plus, în oraşe poluarea atmosferică face ca alergenii să devină din punct de vedere biochimic mai agresivi.
Mai e important de spus că viespile au zbor destul de intens pe sfârşitul verii şi există un subset de pacienţi care fac alergie la veninul de albină şi viespe.
Înţeparea poate să producă şoc anafilactic, care se manifestă după înţepare prin căldură palmo-plantară, căldură la nivelul faringelui, mâncărimi, urticarie, umflat de buze, şuierat din piept, o stare de căldură generalizată şi leşin; pacientul chiar îşi poate pierde viaţa.
Cei care se cunosc cu astfel de probleme şi deja au fost la alergolog cu siguranţă au în prescriere autoinjector de adrenalină (Epi-Pen), care prelungeşte timpul în care ambulanţa să poată să ajungă şi să preia pacientul.
Dacă nu au fost la medic, trebuie să se prezinte pentru un diagnostic clar şi pentru o posibilă prescripţie, pentru că autoinjectorul le salvează viaţa în caz de înţepare.
 

Andrea Nagy

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.