De văzut în România: Ţara de „deasupra”
Ajungem în Ţara „de deasupra”, din sudul Parcului Natural Apuseni, în carstul Munţilor Bihor.
Articol editat de Carmen Sas, 7 iulie 2024, 06:00 / actualizat: 7 iulie 2024, 9:30
Plecând de la Gârda de Sus, ajungem în Cheile Ordâncuşei şi de aici, la mai multe podoabe ale Apusenilor, adică peşteri, despre care ne vorbesc specialiştii în turism:
Peştera Poarta lui Ionele, este cea de a doua peşteră din zonă amenajată pentru a fi vizitată, după Gheţarul Scărişoara, cu acces uşor pe versantul drept al văii Ordâncuşa.
Este uşor de reperat datorită unui puternic izvor cu originile în peşteră şi o mare acumulare de travertin.
Intrarea în peşteră este largă, printr-un portal de 22 m înălţime, ascunsă după copaci la circa 50 m de drum.
Este interesantă din punct de vedere peisagistic, deţine concreţiuni, colonii de lilieci, dar şi lacuri interioare, mai ales la vremuri ploioase.
Deasupra peşterii Poarta lui Ionele, la 100 m se află Peştera de sub Zgurăşti, mult mai interesantă, ce adăposteşte mai multe elemente endo carstice, dar şi cel mai mare lac subteran din România, lung de 80 m şi cu adâncimea de 12 m, cu acces dificil, recomandat doar turiştilor experimentaţi şi echipaţi corespunzător.
Urcând pe Valea Ordâncuşei putem ajunge la Gheţarul Scărişoara, pe DJ 750, cu mijloace auto pe drum modernizat.
O altă variantă ar fi cea de mers pe jos. La circa 1 km, de la Moara lui Ivan, se urcă pe pârâul Ţiganilor – marcaj bandă albastră – până pe platoul Ocoale Scărişoara, iar de acolo spre stânga la Gheţarul Scărişoara, un loc mirific unde turistul are ce vedea. (Ioana Mirca)
De la Gheţar, se poate continua drumul prin carstul Bihorului.
Zona carstică se remarcă în general printr-un relief deosebit de spectaculos cu variate forme: peşteri, chei, abrupturi, creste zimţate şi câmpuri de lapiezuri.
Munţii Apuseni în general şi Munţii Bihorului în special, deţin obiective de acest gen de primă importanţă, interesante din punct de vedere turistic, peisagistic sau ştiinţific.
Lăsând în urmă Gheţarul, dar şi alte două obiective din apropiere, Avenul din Şesuri şi Peştera Pojarul Poliţei, putem coborî pe drumul comunal modernizat până în Gârda Seacă sau pe jos pe o potecă marcată.
De aici, în aval sunt alte două obiective, două izbucuri: Coteţul Dobreştilor şi Poliţei, care debuşează apele colectate din adâncurile platoului Ocoale-Scărişoara.
În schimb, dacă continuăm drumul în amonte, întâlnim alte obiective interesante printre care: Peştera Hoanca Apei, Avenul de la Tău, Avenul cu două intrări, Izbucul Tăuzului, peşterile Coiba Mare, Coiba Mică, Huda Orbului sau Gheţarul de la Vârtop.
În Cheile Gârdişoarei din bazinul superior al văii Gârda, se găsesc peşterile: Şura Popii, Gura Apei şi Izbucul de la Coliba Ghiobului, după care se poate continua spre platoul Cetăţile Ponorului.
Dar cea mai interesantă este Peştera Hodobana, situată pe pârâul Hodobana în amonte de Izbucul Tăuzului.
Are o lungime de 22. 142 m, a doua ca mărime din România, cu numeroase galerii şi labirinturi, splendide formaţiuni endo carstice, dar greu accesibilă.
Un fenomen interesant îl constituie cursul subteran al văii Gârda.
La ieşirea din Cheile Gârdişoarei, apa intră în peştera Coiba Mică, străbate în subteran peştera Coiba Mare şi iese la suprafaţă în Izbucul Tăuzului după un parcurs de 2,5 km.
Izbucul Tăuzului se poate vedea uşor coborând pe drum până în locul numit Moara lui Filea, după care spre dreapta la circa 100 m la baza peretelui stâncii apare o mare bulboană – Izbucul Tăuzului. (Gheorghe Hogman)
De remarcat în Ţara „de deasupra”, frumuseţea peisajului, dar şi curajul unor turişti pentru aventură, la unele obiective turistice care îi pun la grea încercare şi pe cei experimentaţi.
Cezar Firu
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
