Prima pagină » Știri » Social » Sociologul Barbu Mateescu, despre noile tendințe în politica românească

Sociologul Barbu Mateescu, despre noile tendințe în politica românească

Sociologul Barbu Mateescu analizează la Radio Cluj scrutinul de duminică, 9 iunie.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 11 iunie 2024, 12:28

Scrutinul de duminică, 9 iunie, a adus și o reașezare a clasei politice, în special în zona partidelor anti-sistem. O analiză interesantă ne propune și sociologul Barbu Mateescu, în dialog cu Tiberiu Crișan:

Reporter: Alianța PSD-PNL a câștigat alegerile din România, atât cele locale, cât și cele europarlamentare, noutatea, însă, vine dinspre candidații independenți, o categorie importantă de învingători. Ce poți să spui de aceștia?

Barbu Mateescu: Cred că apariția acestor candidați independenți într-o măsură mai mare decât oricând și performanțele lor, se datorează și unor probleme pe care le-a avut Uniunea Salvați România în a capta toate energiile care existau în spațiu public. USR așa a pornit în urmă cu câțiva ani, o formațiune politică care prelua oamenii care doreau să facă lucruri la care nu se regăseau în partidele mari. Între timp, iată că există și oameni care nu se regăsesc nici în USR și și-au clădit o carieră politică sau o campanie electorală în afara partidului.

Reporter: USR e, dacă e să ducem ideea mai departe, marele perdant al acestor alegeri: a scăzut mult în procente, a pierdut primării importante, și nici Reper nu s-a remarcat la aceste alegeri. Ce crezi că se va întâmpla cu această zonă politică?

Barbu Mateescu: El se va reorganiza. La final, Cătălin Drulă, decizia sa de a-și da demisia, este foarte utilă. Partidul și chiar Alianța Dreapta Unită avea, respectiv aveau nevoie de o rută complet nouă pentru alegerile din toamnă, care sunt extrem de importante.

Reporter: Barbu, zilele trecute remarcai faptul că presa centrală a acordat multă atenție asupra Bucureștiului, dar o mulțime de lucruri interesante s-au întâmplat la alegeri în țară și s-a vorbit prea puțin despre ele. Poți să treci aici în revistă câteva evenimente importante și care poate au fost sub radarul presei din București?

Barbu Mateescu: Vorbim probabil de cel mai interesant fenomen alegeri locale: victoria lui Mihai Polițeanu la Ploiești. Mihai Polițeanu, un om independent, un candidat care nu a avut susținerea unui partid. De asemenea, un recul pentru primarii Partidului Național Liberal în marea majoritate a orașelor mari, a municipiilor reședință de județ, în multe cazuri. Deci, vorbim despre municipii pierdute, pe care le-a câștigat pentru candidatul PSD în cazul Devei pentru prima dată în ultimii 30 de ani sau pur și simplu de scoruri mai mici decât era uzual. Asta s-a întâmplat la Iași, pentru Chirica, de asemenea și la noi, în Cluj-Napoca, pentru Emil Boc.

Reporter: Ajungem aici cu discuția noastră. În procente, pierderea e 30, dacă nu mă înșel, față de alegerile din 2020. Ce s-a întâmplat la Cluj? Lucrurile cumva s-au mișcat, orașul se dezvoltă. Pentru cineva din exterior poate să pară că lucrurile merg bine, dar electoratul a fost destul de reactiv, de această dată. De ce?

Barbu Mateescu: În primul rând, vorbim și de o oboseală. Emil Boc este primar de foarte, foarte mulți ani, dar mai semnificativ, cred că este vorba de niște pretenții în creștere. Sunt niște provocări majore legate de infrastructură, în special trafic. Și în cauza aceasta vorbim și de o nemulțumire. La alegerile locale de duminică nu numai că au venit 20.000 de oameni mai mult decât de obicei, dar și o parte din oamenii care au votat Emil Boc, respectiv Partidul Național Liberal la Consiliul Local, au ales acum alte opțiuni.

Reporter: Și vreau să mai spun, apropo de preferințele PSD-PNL, ele sunt pe primul loc și în diaspora, dar apropo de alegători mai mulți la Cluj, constat că în afara țării au venit mai puțini cetățeni la urne. Diaspora a avut o scădere a participării la vot clară față de 2020. De ce?

Barbu Mateescu: Diferite alegeri stârnesc un interes diferit din partea diasporei. Eu m-aș uitat mai degrabă, fiind vorba de europarlamentare, la anul 2019, când prezența a fost de două ori mai mare și atunci a fost vorba despre un context politic extrem de emoțional. Conflictul dintre Liviu Dragnea și președintele Klaus Iohannis și multe lucruri de acest tip. Prin comparație, alegerile din acest an au fost ceva mai puțin emoționale.

Reporter: Nu am avut parte de astfel de conflicte, asta e evident. Și vizavi de europarlamentare, alianța PSD-PNL va avea 19 europarlamentari, AUR șase mandate, Alianța Dreaptă Unită trei, SOS România și UDMR, câte două. Poți să comentezi aceste rezultate?

Barbu Mateescu: Aș vrea să le completez: un independent, Nicu Ștefănuță, a intrat în Parlamentul European. Un om de stânga, care s-a adresat în special tinerilor și oamenilor extrem de tineri, de altfel, și care, de altfel, a reușit să capteze o parte din foștii votanți ai USR. Candidatura sa este unul din motivele pentru care scorul Alianței Dreapta numită din care face parte USR a fost semnificativ mai mic. Practic, oricare alt scrutin din ultimii 7 ani.

Reporter: Barbu, te întreb și pe tine. Ieri mai avusesem o discuție pe subiectul alegerilor cu un sociolog și eram curios ce se întâmplă cu tinerii care ies la vot, dar nu în număr semnificativ. Tu ce crezi, care e explicația?

Barbu Mateescu: Foarte mulți tineri au migrat deja. În diaspora, interesul față de alegeri fluctuează foarte mult. Pe de altă parte, mai este un element care se vedem după primul vot, de la 23 de ani încolo până pe la 29-30. Viața între aceste vârste nu prea are de-a face cu politica, în sensul în care nu este foarte clară influența instituțiilor statului și poate chiar și a administrației locale asupra vieții de zi cu zi. Grijile sunt altele, provocările sunt altele. Aproape la 29-30 de ani, prezența începe să se ridice din nou, în medie, statistic vorbind, la acea vârstă apărând în viața unui om primul copil și schimbându-se complet perspectiva.

Reporter: Poate de aceea și partidele, în general au mesaje adresate mai mult populației adulte spre vârstnice, atunci când își încearcă să-și atragă electoratul și nu spre tineri se îndreaptă mesajele lor, nu?

Barbu Mateescu: Cred că este și un lucru care ține de vârsta liderilor de partide. Și aici cred că vedeți, e o diferență foarte mare, pe de o parte, între PSD și PNL și pe de altă parte, celelalte partide. Liderii PSD și PNL sunt oameni aproape fără excepție, cu vârsta peste 50 de ani, mulți chiar peste 55. Este mult mai ușor să comunice cu votanții de vârsta lor.

Reporter: Ca să nu mai vorbim uite, apropo de diferențe de vârstă și de diferențe de sexe. Mă uitam peste lista candidaților la consiliile locale din județul Cluj, în mediul rural și cred că situația nu e foarte diferită nici în urban, foarte puține femei sunt în politică.

Barbu Mateescu: Foarte puține femei sunt și plasate pe locuri eligibile. Există o statistică foarte bună a E-FOR, un ONG din București, care arată că la nivel național ponderea candidatelor nu este nesemnificativă. Numai că, cu cât locul de pe lista de consiliu local sau județean este mai jos, deci mai puțin eligibil, cu atât mai mare probabilitatea să găsești acolo o femeie.