Revine la Cluj Festivalul filmului italian, Visuali Italiane

Festivalul dedicat cinematografiei italiene contemporane, Vizuali Italiane va avea o a doua ediție la Cluj, la Cinema Victoria, între 14 și 17 martie. Selecția cuprinde opt filme foarte diverse, premiate sau ale unor regizori consacrați, debuturi, dar și drame cu implicații sociale, precum și și un documentar cu impact social.

Articol editat de cristina.rusu, 14 martie 2024, 06:00 / actualizat: 14 martie 2024, 10:51

Laura Napolitano, directoarea Institutului Cultural Italian din București, va fi prezentă la deschiderea ediției de la Cluj-Napoca joi, 14 martie, ora 17:30, la Cinema Victoria. Ea a acordat un interviu pentru Radio Cluj:

Laura Napolitano: Mai întâi bună ziua și mulțumesc de invitație. Sunt foarte bucuroasă că festivalul Visuali italiane se întoarce la Cluj. Practic, anul acesta festivalul se extinde în toată România. Avem program cu filme italiene și în alte două orașe și e o bucurie pentru noi că reușim să ieșim din București. Programul de la Cluj include 8 filme, sunt toate producții noi, din 2023, care reprezintă tocmai ce are mai bun de arătat producția cinematografică italiană contemporană.
Selecția este foarte diversă, a fost făcută împreună cu curatorul și criticul de film Eddie Bertozzi. Vom prezenta la Cluj două filme pe care apoi publicul le la putea vedea în scurtă vreme în programul cinematografelor din România, este vorba despre „Eu căpitan”, în regia lui Matteo Garrone, un film care din păcate tocmai a pierdut la Oscar, dar a ajuns in selecția finală, iar pentru noi asta înseamnă mult. Cel de-al doilea film despre care vă vorbesc este ”Himera” de Alice Rohrwacher.
Apoi am mai introdus în programul de la Cluj filme de gen, cum ar fi ”Adagio” în regia lui Stefano Sollima, un thriller despre viața în suburbiile Romei, dar și un documentar intitulat ”Pur și simplu necunoscuți”.
Aducem și filme ale unor cineaști aflați la început de carieră și considerați speranțe ale noului cinematograf Italian, cum ar fi Simone Bozzelli cu ”Patagonia” și două filme care sunt regizate de actori care au făcut pasul spre regie. Mă refer aici la ”Clădirea Laf” de Michele Riondino și ”Artificii” de Giuseppe Fiorello, cu aceste două titluri vom deschide practice festivalul de la Cluj.
Selecția mai conține și un film istoric ”Comandantul” de Edoardo de Angelis, care a deshis Festivalul de Film de la Veneția anul trecut.

Doina Borgovan: Haideți să vorbim mai pe larg despre cele două film amintite la începutul discuției noastre și care vor intra apoi în programul cinematografelor din România. În primul rând ”Eu, căpitanul” un film care a câștigat Leul de Argint la Festivalul de la Veneția.

Laura Napolitano: Cred că putem spune că din toată selecția pe care am făcut-o anul acesta și o aducem în România, Matteo Garrone este cu siguranță regizorul cel mai faimos, mai cunoscut în întreaga lume. Este practice unul dintre cei mai importanți regizori contemporani din Italia. Este un film foarte intens care vorbește despre tema imigranților care este foarte actuală, însă abordarea lui este diferită. Cu alte cuvinte nu vorbește despre felul în care italieniise raportează la fenomen și îi privesc pe acești oameni, ci despre călătoria acestor oameni care poate fi numită călătoria speranței, desi este o călătorie infernală și plină de pericole pentru niște copii și tineri care fac tot posibilul ca să ajungă în Europa. O temă foarte actuală și un film dur și dureros, dar foarte frumos și foarte bine făcut. Am deschis festivalul de la București cu el și s-a bucurat de mare success, așa că sunt sigură că va fi pe placul publicului din Cluj.

DB: Cel de-al doilea film despre care aș vrea să vorbim se numește ”Himera” în regia semnată de Alice Rohrwacher o are în distribuție pe Isabella Rossellini.

Laura Napolitano: Exact. Din ditribuție face parte și Alba Rohrwacher, care este sora regizoarei. Vorbim despre o regizoare în ascensiune, care este din ce în ce mai apreciată, acesta este al patrulea film al ei, și a fost deja omagiată și la Centrul Pompidou din Paris, unde s-a organizat o retrospective a filmelor pe care le-a regizat până în prezent. Este o artistă cu un stil foarte personal, care este recunoscut și apreciat de critică.

DB: Haideți să vorbim despre festival la modul general. De ce ați considerat că este nevoie de un festival al filmului Italian în România?

Laura Napolitano: Visuali italiane are ambiția de a prezenta cele main oi tendințe în filmul Italian. Dacă ne uităm la istoria cinematografului din Italia, putem vorbi despre un trecut cu adevărat glorios, vremuri în care dicta tendințele în materie de filme la nivel mondial și deschidea drumuri și curente. Apoi a urmat o perioadă în care putem spune că acest avânt s-a domolit, n-a mai avut un cuvânt de spus la nivel international. În prezent, impresia mea personală, dar cred că este o tendință pe care o observă deja toată lumea, este că se poate vorbi despre o renaștere a cinematografului italian, iar această renaștere o puntem observa și în faptul că autorii filmelor care se fac în prezent sunt foarte diverși. Fiecare are o poetică proprie, un fel aparte de a vedea lumea și de a face film. Și genurile pe care le abordează sunt foarte diferite. Iar acesta, după părerea mea, este un semn de sănătate. După cum spuneam și la început, selecția noastră se dorește cât mai variată, tocmai pentru a conferi o imagine cât mai complete publicului din România despre felul în care filmele italiene actuale explorează realitatea din toate punctele de vedere.

DB: Veți fi prezentă la Cluj la deschiderea festivalului în 14 martie, la cinema Victoria. Un gând către publicul clujean?

Laura Napolitano: Veniți, veniți în număr mare, pentru că este o bună ocazie să descoperiți aceste două filme din deschidere care păstrează într-o oarecare măsură tradiția cinemaului clasic italian. Spre exemplu Clădirea Laf este un film clasic care presupune activism civic, o temă dragă cineaștilor italieni, care spune o poveste adevărată foarte dramatică, dar care are și caracteristicile unui film de public. Regizorul Riondino care i-a uimit pe toți pentru că din actor a devenit regizor a reușit să facă un film solid și profund, care reușește foarte bine să vorbească despre felul în care evoluează societatea contemporană. Urmează apoi acest film al lui Giuseppe Fiorello, care povestește la rândul lui un episod petrecut în anii ’80 în Sicilia, se vorbește despre ura pe care oamenii o aveau în legătură cu relațiile homosexuale. Deci sunt două filme care vorbesc despre Italia, au o abordare profundă și după părerea mea merită să le descoperiți.

Doina Borgovan

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.