Prima pagină » Reportaje » Paradoxul admiterii: cele mai căutate facultăți sunt și printre cele cu risc ridicat de abandon

Paradoxul admiterii: cele mai căutate facultăți sunt și printre cele cu risc ridicat de abandon

Platforma studiu.ai îi ajută pe absolvenții de liceu să aleagă facultatea.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 13 noiembrie 2026, 14:46

Potrivit unui raport realizat de platforma studiu.ai, nouă dintre cele zece specializări universitare care au atras cel mai mare interes din partea candidaților la admiterea din 2026 se numără printre cele cu risc ridicat de abandon al studiilor.

Platforma, dezvoltată la Cluj-Napoca, își propune să îi ajute pe absolvenții de liceu să aleagă facultatea nu doar în funcție de preferințele personale sau de recomandări, ci și de informații privind abandonul universitar, perspectivele de angajare, veniturile absolvenților și impactul inteligenței artificiale asupra profesiilor.

Lansată cu numai câteva zile înaintea admiterii din această vară, platforma a atras peste 20.000 de utilizatori, dintre care peste 10.000 au participat efectiv la sesiunea de admitere, potrivit fondatorului său, Andrei Pantelimon. Invitat în studioul Radio Cluj, acesta a explicat că ideea proiectului a pornit inclusiv de la propria experiență universitară. La 18 ani, neavând suficiente informații despre specializările disponibile, a ales aproape la întâmplare între mai multe direcții de studiu. A început două facultăți, a abandonat una dintre ele, iar pe cealaltă a absolvit-o fără să fie convins că făcuse alegerea potrivită. Experiența a continuat să îl preocupe și ulterior, din postura de angajator, când a întâlnit numeroși tineri capabili care renunțaseră la studii înainte de absolvire.

„Am fost pus în situația de a angaja oameni care începuseră o facultate și, din păcate, o abandonaseră pe parcurs. Erau niște oameni extraordinar de capabili, extraordinar de talentați și era un mare păcat că n-au reușit să-și ducă la final studiile”, a povestit Andrei Pantelimon.

Specializări populare, dar cu rate mari de abandon

Una dintre principalele concluzii ale raportului privind admiterea din 2026 este că popularitatea unei specializări nu înseamnă neapărat că studenții care o aleg vor ajunge să o și finalizeze. Potrivit fondatorului studiu.ai, abandonul universitar se situează, în medie, în jurul valorii de 50%, dar la anumite specializări poate depăși 70%. Printre exemplele cu o rată mare de abandon se numără Dreptul, Medicina veterinară, Psihologia și domeniile Filosofie și Istorie. Medicina veterinară are una dintre cele mai ridicate rate de abandon, în contrast cu Medicina generală.

„Sunt, practic, la polul opus din acest punct de vedere. Și am văzut comportamente pe platformă de la utilizatori care oscilau inclusiv între Medicină generală și Medicină veterinară”, a explicat cu uimire Andrei Pantelimon.

Fondatorul consideră că una dintre cauzele abandonului este diferența dintre așteptările tinerilor și ceea ce descoperă după începerea studiilor. Elevii pot fi atrași de imaginea unei profesii fără să cunoască suficient materiile pe care le vor studia, dificultatea programului sau perspectivele reale de angajare. Un alt factor este influența familiei și a cercului de apropiați. Unele facultăți continuă să fie foarte căutate datorită tradiției sau reputației lor, chiar dacă absolvenții întâmpină ulterior dificultăți.

„Dacă statistic unul din doi abandonează, asta nu înseamnă că tu ești ferit de abandon. Dimpotrivă, înseamnă că sunt șanse foarte mari să ți se întâmple și ție”, a avertizat fondatorul platformei.

El subliniază însă că un asemenea indicator nu trebuie interpretat ca o condamnare a unei specializări, ci ca o informație suplimentară pe care viitorul student ar trebui să o ia în considerare.

Tinerii sunt încă nehotărâți cu doar câteva zile înainte de admitere

Raportul studiu.ai nu este un sondaj de opinie, ci o analiză a modului în care utilizatorii au interacționat cu platforma în perioada admiterii. Una dintre observațiile fondatorului este că unii absolvenți de liceu continuau să compare specializări din domenii foarte diferite chiar și cu câteva zile înainte de înscriere. De exemplu, același utilizator putea căuta la intervale de câteva minute informații despre Medicină și Inginerie, ceea ce sugerează că nu avea încă o direcție educațională clară. Andrei Pantelimon consideră că problema pornește adesea din lipsa unei consilieri adecvate. Tinerii pot ști ce activități le plac, dar nu își cunosc întotdeauna aptitudinile și nu înțeleg suficient de bine ce presupune pregătirea pentru o anumită profesie.

Andrei Pantelimon

Diploma nu garantează un loc de muncă în domeniul studiat

O altă problemă evidențiată de platformă este diferența dintre obținerea unui loc de muncă după absolvire și angajarea efectivă în domeniul pentru care studentul s-a pregătit. Studiu.ai încearcă să arate nu doar câți absolvenți lucrează, ci și în ce măsură specializarea urmată le oferă oportunități profesionale relevante. Andrei Pantelimon a dat exemplul Asistenței sociale, un domeniu pe care îl consideră esențial pentru România, dar în care, potrivit datelor analizate de platformă, există atât dificultăți în finalizarea studiilor, cât și o rată scăzută de angajare în domeniu.

„Fiecare meserie e frumoasă în felul ei. Unele sunt mai grele decât altele, unele sunt mai bănoase decât altele și, până la urmă, e nevoie de oameni pasionați în fiecare dintre ele. Totuşi absolvirea unei facultăţi nu ar trebui să fie un scop în sine; scopul unui program de studiu ar trebui să fie să te pregătească pentru piaţa muncii”, a afirmat el.

În același timp, el recunoaște că statisticile privind angajabilitatea au limite. Absolvenții care lucrează în străinătate, cei care desfășoară activități independente sau cei care nu sunt înregistrați oficial pe piața muncii nu pot fi urmăriți întotdeauna prin datele disponibile.

Informațiile platformei provin, potrivit fondatorului, din surse oficiale, precum Institutul Național de Statistică, Eurostat, UEFISCDI și instituțiile de ocupare a forței de muncă. Datele istorice sunt corelate cu statistici mai recente pentru a reflecta schimbările economice.

Cum poate influența inteligența artificială alegerea profesiei?

Platforma oferă și informații despre gradul în care diferite profesii ar putea fi afectate de dezvoltarea inteligenței artificiale. Pentru realizarea acestor evaluări sunt utilizate cercetări publicate de companii tehnologice, precum OpenAI, Anthropic, Microsoft și Google, dar și studii ale unor organizații internaționale, printre care Banca Mondială, Organizația Internațională a Muncii și OCDE.

Datele sunt comparate pentru identificarea tendințelor comune, însă fondatorul avertizează că rezultatele trebuie privite cu precauție.

„Sunt niște prognoze, nu sunt niște adevăruri absolute”, a subliniat Andrei Pantelimon.

Un nou proiect: un jurnal al experiențelor și aptitudinilor elevilor

Echipa studiu.ai lucrează și la o a doua platformă, aflată în faza de testare, care urmărește să îi ajute pe tineri să își documenteze experiențele și competențele acumulate în timpul liceului și facultății.

Ideea a pornit tot din experiența fondatorului ca angajator. Acesta spune că, pentru anumite posturi destinate absolvenților, primea sute de CV-uri aproape identice, din care era dificil să distingă aptitudinile reale ale candidaților. Problema nu este neapărat lipsa experienței, ci faptul că multe dintre activitățile relevante nu ajung să fie menționate într-un CV.

Noua aplicație ar urma să funcționeze ca un jurnal digital în care elevii pot înregistra proiecte personale, cursuri, stagii de practică, activități extracurriculare și competențe dobândite. Ulterior, aceste informații ar putea fi structurate într-un profil profesional, util la primul contact cu un angajator.

„Experiență există și e relevantă de foarte multe ori, doar că elevii și studenții nu au sprijinul necesar să poată să scoată în evidență experiențele respective”, a explicat fondatorul.

Accesul la platformă ar urma să rămână gratuit

Deși studiu.ai ar putea dezvolta în viitor funcționalități comerciale, Andrei Pantelimon susține că accesul elevilor la informațiile de orientare educațională trebuie să rămână gratuit. Aceeași abordare este avută în vedere și pentru viitoarea aplicație dedicată documentării experiențelor personale.

„Elevul nu ar trebui să plătească niciodată. La fel cum învățământul în România este gratuit, credem că și accesul la aceste informații care să îi ajute să ia deciziile ar trebui să rămână gratuit”, a declarat Andrei Pantelimon.

Fondatorul subliniază că scopul platformei nu este să decidă în locul tinerilor ce facultate trebuie să urmeze, ci să le ofere informații suplimentare într-un moment în care alegerea este influențată adesea de reputația unei instituții, de tradițiile familiale sau de perspective profesionale insuficient cunoscute. Acesta insistă de asemenea că datele de pe platformă nu trebuie să fie un factor exclusiv pentru luarea deciziei, ci mai degrabă un instrument pentru validarea acesteia.