Termenul de Ciuma Neagră se referă la o pandemie de ciumă bubonică în majoritatea cazurilor, care a afectat lumea între 1347 și 1352.
Articol editat de cristina.rusu, 4 februarie 2024, 00:00
Termenul de Ciuma Neagră se referă la o pandemie de ciumă bubonică în majoritatea cazurilor, care a afectat lumea între 1347 și 1352.
Potrivit unor surse, această pandemie a provocat nu mai puțin de 200 de milioane de decese în întreaga lume, dintre care aproximativ 25 de milioane în Europa, adică între 30 și 60% din populația continentului.
Experții sunt de acord să califice Moartea Neagră drept cea mai mortală pandemie și, mai presus de toate, cea mai mare catastrofă demografică din istoria umanității.
În 2022, un articol publicat de revista „Nature” evoca variațiile genetice ale persoanelor care au supraviețuit ciumei negre. Aceste variații i-ar fi protejat de boli. Cu toate acestea, alte lucrări conduse de Institutul Alan Turing (Regatul Unit) și publicate pe 17 ianuarie 2024 în revista „Science Advances” contrazic cercetările anterioare. În aceeași zi, jurnalistul biomedical britanic Ewen Callaway a publicat și el un articol în revista „Nature” pentru a pune în opoziţie cele două puncte de vedere.
Trebuie menţionat că în genomul uman se găsesc urme de epidemii antice. Astfel, anumite variante genetice transmise generațiilor ulterioare i-au ajutat de fapt pe strămoșii noștri să supraviețuiască bolilor. Totuşi, este mult mai dificil să atribui fiecare dintre variante unei anumite epidemii care a afectat umanitatea în momente diferite ale istoriei. Procesul este de fapt construit pe mai multe generații.
În plus, oamenii de știință de astăzi dispun de foarte puține genomuri umane antice. Cu alte cuvinte, definirea influenței unei singure boli asupra genomului uman în ansamblu este departe de a fi ușoară.
În cadrul studiului din 2022, care a integrat analiza genomurilor antice ale englezilor și danezilor care trăiesc la Londra, au fost identificate 200 de variante genetice imune comune la supraviețuitorii Morții Negre, care altfel erau foarte rar prezente la victime. Autorii studiului au confirmat prezența unor variante în gena ERAP2 care ar fi ajutat celulele imune să controleze bacteria Yersinia pestis care a cauzat Moartea Neagră.
În cel mai recent studiu, oamenii de știință de la Institutul Alan Turing spun că și-au orientat cercetările asupra populației orașului Cambridge și a zonelor înconjurătoare, la aproximativ o sută de kilometri de Londra. Acest lucru le-a permis însă să afirme că anumite variante imunitare din Londra evidențiate în primul studiu apar foarte rar la Cambridge. În plus, unele variante comune în Cambridge au fost mult mai puțin frecvente în Londra.
În cele din urmă, totul ar fi o chestiune de temporalitate și interpretare, deoarece un singur focar este puțin probabil să facă o mare diferență.
Pe de altă parte, mai multe epidemii și pandemii repetate ar putea în cele din urmă să facă posibilă definirea mai clară a oricărei modificări a genomului uman. Și chiar și așa, este foarte posibil ca nicio explicație să nu poată satisface întreaga comunitate științifică. (www.sciencepost.fr)
RADOR RADIO ROMÂNIA
Foto: wikipedia
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
Îmbătrânirea face parte din viaţă şi înseamnă înţelepciune şi experienţă, dar există metode prin care putem încetini acest proces....
Spălatul hainelor este o rutină banală, dar rezultatele nu sunt întotdeauna satisfăcătoare. Fie rămân pete, fie mirosul nu este tocmai...
Cinci alimente esenţiale pentru femeile de peste 50 de ani pot contribui la reducerea inflamaţiei şi la prevenirea problemelor de sănătate...
De când există Homo Sapiens, acesta a trăit în cete, triburi, grupuri organizate. Excluderea era o formă severă de pedeapsă, practic...