Foto: Facebook Organizația Salvați Copiii România
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 21 noiembrie 2023, 14:45
An de an, statisticile sunt îngrijorătoare. Anul acesta reiese că una din trei gravide din aceste medii defavorizate nu merge la control medical. Motivele ni le spune Silvia Burcea, coordonatoarea programului Sănătatea mamei și a copilului al Organizației Salvați Copiii:
Silvia Burcea: O treime nu au fost la control în timpul sarcinii, în principal din cauza lipsei de acces la servicii medicale, distanțele mari până la primul cabinet de medicină de familie sau până la spitalul județean sunt destul de mari, atunci când vorbim de zonele izolate. De asemenea, gravidele și mamele pe care noi le-am gestionat se confruntă cu mari probleme legate de resurse și de lipsa informațiilor pe înțelesul lor.
Reporter: Cât este de gravă situația în zonele rurale, conform studiului realizat de Salvați Copiii, ne spune Silvia Burcea.
Silvia Burcea: Studiul relevă faptul că una din 10 gravide nu a fost la control la medicul de familie în timpul sarcinii, 34% dintre gravidele chestionate nu au mers la control ginecologic din cauza lipsei banilor sau din cauza distanțelor mari până la primul cabinet. O jumătate dintre gravidele care au fost la control la medicul ginecolog în timpul sarcinii au menționat că analizele, ecografiile, consultațiile nu au fost gratuite și 70% dintre gravide au afirmat că nu au utilizat nicio metodă contraceptivă până în prezent. Aceasta este cumva radiografia zonelor rurale defavorizate, pe care noi le-am cercetat și în cadrul cărora lucrăm și, de asemenea, din experiența din teren. Ne confruntăm, de asemenea, și cu o lipsă de medici de familie, în special în zonele izolate. Iar aceste lucruri cresc inegalitățile atunci când vorbim despre mame cu venituri reduse, despre gravide care nu au acces la educație sau care au abandonat școala de mult și acestea le vulnerabilizează și mai mult.
Reporter: Privim puțin lucrurile și din experiența unei moașe, pentru că moașa este cea care însoțește femeia de-a lungul întregii vieți, chiar dacă focalizarea este pe perioada fertilă a femeii. Conform legii europene, moașa se ocupă de numeroase aspecte despre care ne spune Adina Păun:
Adina Păun: Partea de consiliere pentru contracepție, urmărim sarcina aflată în parametri fiziologici, putem însoți nașterea naturală fără complicații. Suntem implicate în îngrijirea mamei și nou- născutului după naștere, adică în lăuzie până la 6 săptămâni ale bebelușului. Cam asta ar fi ce spune legea europeană.
Reporter: Practic însă, în România, moașa poate face doar o parte din toate sarcinile prevăzute de legea europeană.
Adina Păun: Din păcate, în momentul acesta profesia de moașe în România este foarte prost reglementată. Nu putem să avem o relație directă cu Casa Națională de Asigurări și de aceea nu prea putem să lucrăm o practică independentă în comunități unde e nevoie de noi. Deci, în momentul acesta legal putem să facem partea de consiliere, dar nu putem să prescriem contracepție, putem să facem consultații doar în prezența medicului, putem să asistăm nașterea doar în prezența medicului, ceea ce nu este scopul profesiei. Scopul profesiei era să putem să asistăm nașterea necomplicată și sigur că da, să monitorizăm starea mamei și copilului și dacă se întâmplă ceva care iese din normal, să implicăm un obstetrician.
Reporter: Cu ce probleme s-a confruntat ca moașă în mediul rural Adina Păun, aflăm și noi:
Adina Păun: În mediul rural, într-adevăr, partea asta de acces la informație și la servicii este foarte complicată. Mamele din rural ajung cu greu să fie consultate în timpul sarcinii, au un acces foarte dificil la contracepție, din păcate. Sunt multe care au mai mulți copii decât și-ar dori, pentru că pur și simplu nu au acces la mijloace de contracepție moderne. Din păcate, multe dintre ele nu fac testări vitale pentru sănătatea lor, cum ar fi testul Babeș-Papanicolau, care poate detecta cancerul de col. Cancerul de sân este și el o problemă și știm că România are o mortalitate foarte mare, pentru că nu sunt asigurate multe dintre ele și dacă nu sunt asigurate, nu pot face nici măcar mamografiile de screening acoperite de casă, adică cele de după 50 de ani. Deci, cumva, pe tot lanțul reproductiv, femeile de la sate au mari probleme în a accesa servicii.
Reporter: Ce soluții au fost propuse la dezbaterea Sănătatea mamei și a copilului în mediul rural, dezbatere la care au participat ministrul sănătății, Alexandru Rafila, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, dr. Andrei Baciu. Președinta Colegiului Medicilor din București, profesor universitar dr. Cătălina Poiană:
dr. Cătălina Poiană: Vorbim aici de introducerea educației sexuale în școli ca materie obligatorie, potrivită diferitelor vârste. De asemenea, vorbim despre cutia bebelușului pe care Organizația Salvați Copiii o promovează ca un model de bună practică atunci când vorbim de reducerea mortalității infantile. Importanța moașei a fost subliniată în cadrul mesei rotunde și importanța moașei în colaborare cu echipe integrate din mediul rural, care pot face diferența acolo unde distanțele sunt foarte mari până la un cabinet de medicină de familie sau până la primul spital. Când vorbim de familii vulnerabile, vorbim despre familii care au o multitudine de probleme, iar aceste probleme trebuie adresate în ansamblul lor. Nu putem să vorbim doar de sărăcie sau doar de lipsa educației, este vorba și de violență uneori, este vorba și de lipsa infrastructurii, este vorba de lipsă de informare medicală și atunci acești specialiști pe care noi îi promovăm în cadrul serviciilor integrate fac legătura, practic, între persoanele vulnerabile și sistemul de sănătate, sistemul social sau sistemul educațional.
Foto: Facebook Organizația Salvați Copiii România
Anca Brășfălean
Foto: Facebook Organizația Salvați Copiii România
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
O trupă de actori omogenă și bine sudată, o secție de teatru pentru adolescenți, mai mult de 60 de voluntari de toate vârstele care se...
50 de adolescenți, majoritatea veniți din Pata Rât, au explorat orașul în căutare de subiecte pentru atelierele Tranzit Visual Lab. O viață...
E un curent mai răspândit la alții decât la noi, dar și în România sunt aproximativ 1.500 de împătimiți al căror hobby este realizarea...
Invitați la eveniment au fost prof. dr. Vasile Flueraș , scriitorul Horia Corcheș și editorul Bianca Mereuță de la Editura Singnatura. ...