Sărbătoarea secerișului la slovaci [AUDIO/ FOTO]

Este luna august, este luna secerișului în localitatea bihoreană Șinteu.

Articol editat de cristina.rusu, 13 august 2023, 00:00 / actualizat: 13 august 2023, 7:20

Este luna august, este luna secerișului în localitatea bihoreană Șinteu.

Secerișul încheie ciclul unei recolte, dar nu e doar atât. El reunește oameni, credințe, obiceiuri și valori care ajung să definească o întreagă comunitate. Ideea de a munci împreună, reînvierea spiritului de întrajutorare și transformarea muncii la câmp într-o sărbătoare autentică este aproape uitată în cele mai multe sate românești.

La Șinteu în schimb, tradiția se perpetuează pentru că vârstnicii satului au grijă să predea tinerilor aceste valori.

Comunitarea din Șinteu, formată de peste 250 de ani de când au sosit primii tăietori de lemne din Slovacia, a rezistat în timp și s-a dezvoltat, doar pentru că oamenii au fost uniți și harnici. Au învățat să trăiască valorificând din plin resursele locale și în general, ceea ce oferă natura pe aceste meleaguri.

Tradiția de trăierat secara e sfântă la slovaci. Gospodinele se trezeau cu noaptea în cap ca să facă mâncare pentru toată ziua, iar imediat ce se lua roua, toată lumea era în tarla.

Bărbații începeau ziua cu un mic dejun consistent ca să le fie stomacul potolit și cu o pălincă de cireșe bună ca să prindă energie. Pe urmă își băteau coasele.

Secara era cosită manual, legată în mănunchiuri și trăierată cu batoza.

Slovacii din Șinteu fac anual această reuniune în mod simbolic, după cum a explicat Miroslav Iabloncic, Consulul Onorific al Ambasadei Slovace în România, sufletul acestei manifestări:

După cum se vede, secerișul a început aici în forță. Totul este manual. Se cosește cu coasa, cu mâna. Se aude în spatele nostru și batoza, care se încălzește pentru a treiera aceste snopuri pentru a fi legate de femei. Noi încercăm să reînviem tradiția și să arătăm și la alții cum s-a trăit aici la Huta. Adică, pâine provine din pământ. Secara și cartoful sunt importante pentru slovaci, a spus Miroslav Iabloncic.

Un întreg proces era în jurul unui bob de grâu sau de secară, spun femeile din Șinteu.

Săcerăm, luăm mununț cu secerea. Fecem snopi. Pe urmă îi leagă bărbații, fac cruci, a spus o femeie.

Venim la săcere pentru a tăia săcara, care se face snopi, o facem stog, după care se dă pe gheb. Se bagă în gheb, se scoate sămânțe și se duce la moară. Se face făina, din făină se face pâine, a completat o alta.

Împodobim batoza, pentru că ne pregătim să trăierăm. Batoza se împodobește cu toate tipurile de flori care se găsesc, și de câmp și de grădină. Este o mare bucurie că am ajuns aici, pentru că aceasta este pâine care trebuie pusă pe masă zi de zi, spune o localnică din Șinteu.

Femeile spun că de obicei oamenii se ajutau între ei la seceriș și la muncile câmpului. Vecinii și cunoștințele se adunau făceau o clacă și lucrau unul pentru altul.

Această prezentare necesită JavaScript.

Astfel, munca se termina mai repede și era și un prilej bun de a se întâlni și de a socializa.

Era mai frumoasă și mai distractivă copilăria și viața decât astăzi, cu toată tehnologia– spune un bărbat din Șinteu.

Un alt secret al slovacilor este cântecul. Oamenii cântă mereu, la bucurie și la tristețe, la muncă și pe câmp. Cântecul era un mod de a-și exprima recunoștința ori starea de spirit, trăirile, credințele și visurile.

Oamenii de aici nu și-au uitat și nici pierdut tradițiile, nu le reinventează, ci pur și simplu le trăiesc și tot ceea ce ei produc ajunge în scurt timp pe masa lor.

Foto: Ovi D. Pop

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.