Prima pagină » Reportaje » Expoziția restauratorilor de la Muzeul Etnografic al Transilvaniei [AUDIO/ FOTO]

Expoziția restauratorilor de la Muzeul Etnografic al Transilvaniei [AUDIO/ FOTO]

Dacă sunteți curioși să admirați piesele de la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, sunteți așteptați la expoziția: ”Din culisele restaurării și conservării patrimoniului Muzeului Etnografic al Transilvaniei” concepută și organizată de specialiștii și experții Laboratorului de Restaurare-Conservare. Prezentarea inedită a lucrărilor vă înlesnește o privire în culisele activităților de restaurare și conservare, pentru a înțelege mai bine provocările cu care se confruntă specialiștii muzeului. Veți vedea cum unele artefacte au fost salvate de la degradarea ireversibilă și veți afla ce presupune monitorizarea și asigurarea condițiilor optime de păstrare, timp îndelungat.

Articol editat de cristina.rusu, 9 februarie 2023, 12:40

Una din provocările Danielei Toader, expert în restaurare metale, a fost o traistă ciobănească din Jucul de Mijloc de la începutul secolului XIX, confecționată din piele de vită prelucrată prin tăbăcire și împodobită cu ținte și nasturi din alamă și aluminiu:

Restaurarea obiectelor din patrimoniu confecționate din diferite metale, de la fier la argint și aur sau care au în componența lor elemente metalice, este specialitatea mea în cadrul Laboratorului de restaurare-conservare al Muzeului Etnografic al Transilvaniei. De aproape două decenii restaurez piese aflate în depozitele muzeului, în expoziția de bază sau în Parcul Etnografic ”Romulus Vuia”. Aș menționa o piesă deosebită, dragă mie și care se află în una din vitrinele expoziției permanente, din anul 2006, o traistă ciobănească. Piesa provine din Jucul de Mijloc și a fost confecționată la începutul secolului XIX, din piele de vită prelucrată prin tăbăcire și taninată și este împodobită cu ținte și nasturi din alamă și aluminiu de diferite dimensiuni și cu șnururi împletite din piele. Impresionante sunt baierele trastei care au o lungime de 172 cm pe o lățime de 5 cm și sunt împodobite la capete cu ținte, insigne, nasturi de la tunici militare și rotițe de la mecanisme de ceas prinse cu nojițe din piele, pene din lemn sau sârmă.

Am restaurat această piesă în anul 2013 și toată povestea ei o veți regăsi pe un poster în expoziția temporară ce va fi deschisă până 26 februarie la sediul muzeului. Obiectele de podoabă: ace de păr, salbe cu bănuți din argint, aramă, alamă, alpaca, paftale, nasturi ornamentali, cingători, brâie și multe altele, sunt totdeauna o încântare pentru mine și, totodată o provocare. Să le păstrez patina? Da, binențeles, dacă constatările investigațiilor fizico-chimice îmi indică stabilitatea acesteia sau pot măcar să le redau ”strălucirea” de odinioară. Asta fiind posibil doar în cazul în care piesa prezintă produși de coroziune activi, care trebuie îndepărtați și trebuie stabilizată.

Vreau să menționez și una din primele piese din patrimoniul MET restaurate de mine, o pafta din alamă cu pietre din sticlă rubinie, fațetată care imită granatele și care prezintă produși de coroziune activi ai cuprului și pietre lipsă, restaurată în anul 2004. Ea va fi expusă în cadrul expoziției temporare alături de povestea restaurării ei după care își va relua locul în deposit, alături de celelalte “surori”.

Restaurarea textile este un domeniu vast, care presupune acumularea de cunoștințe din mai multe domenii. Pentru a fi restaurator textile, pe lângă bagajul de cunoștințe și practică este necesar să fii parte dintr-o echipă de specialiști din mai multe domenii, spune Laura Troșan, restaurator textile la Muzeul Etnografic al Transilvaniei.

Și ea a întâlnit cel puțin două mari provocări, în activitatea la muzeu:

Piesele care m-au provocat pe mine, în mod deosebit parte din această expoziție sunt două: o ceapsă, piesă care face parte din găteala capului și un felon, piesă aparținând textilelor de cult. Ambele sunt unice în muzeu.

Ceapsa este o piesă care era primită de tânăra mireasă în ziua nunții și era purtată pe cap toată viața cu ocazia marilor săbători religioase. Când deceda, femeia era îngropată cu această piesă pe cap. De aceea astfel de piese sunt puține, în muzee. Piesa prezenta deshidratare, fragilizare, intervenții anterioare și îmbătrânirea mătăsii. Operațiile de restaurarea au urmărit stoparea degradărilor și redarea formei inițiale, în vederea valorificării expoziționale.

Felonul este o piesă textilă inclusă în categoria textilelor de cult. Piesa ajunge în muzeu în urma unei donații, după scoaterea ei din uz, venind cu o serie de probleme. Intervențiile anteriore, care deși aveau ca scop salvarea piesei, din păcate au dus în timp la accentuarea degradărilor, iar materialele nou introduse nu erau compatibile cu cele inițiale. Pe lângă aceste intervenții, piesa mai prezenta depuneri de praf, fragilizare, fire flotante și plieri de material în urma depozitărilor necorespunzătoare. Dimensiunea piesei desfășurată, peste 2m, a reprezentat, pe lângă intervențiile de restaurarea, o adecvărată provocare.

Cele două piese textile pot fi și ele admirate în vitrinele din spațiile expoziționale.

Restaurarea presupune știință, pasiune, talent și neapărat un strop de magie, sunt de părere restauratorii de la muzeul clujean.

Expoziția specialiștilor și experților Laboratorului de Restaurare-Conservare, ”Din culisele restaurării și conservării patrimoniului Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, este deschisă până în 26 februarie 2023, la sediul instituției, pe str. Memorandumului 21, în Cluj-Napoca.