Ascultă Radio România Cluj Live

Ce mai citim – Tot ce i-am promis tatălui meu

Cartea a apărut la editura Trei și a fost nominalizată la Premiile Sofia Nădejde în 2020 și prezintă povestea Adei, o femeie în floarea vârstei care învață iubirea de sine. Încă din primele pagini aflăm că e diagnosticată cu cancer la sân, e căsătorită, are o fetiță, încă își îngrijește rana nevindecată din copilărie, cauzată de pierderea tatălui său și păstrează în suflet sentimente puternice de iubire față de prietenul ei din adolescență.

Ce mai citim – Tot ce i-am promis tatălui meu

Articol editat de cristina.rusu, 5 februarie 2023, 06:00 / actualizat: 5 februarie 2023, 8:07

Volumul poate fi rezumat drept o călătorie. Un drum de la copilărie, prin adolescență, spre maturitate.

Ada este o eroină interiorizată, care-și ține trăirile doar pentru ea. Momentul de cotitură din viața ei este acela când descoperă că este bolnavă. Atunci își trece viața în revistă, pune în balanță faptele și deciziile luate de-a lungul timpului.

Deși umbra bolii se face simțită pe tot parcursul cărții, ea nu este percepută ca fiind  tema centrală în jurul căreia gravitează totul. Acest diagnostic a fost precum o nouă răscruce de drumuri în viața Adei, care a făcut-o să își reevalueze alegerile, a ajutat-o să conștientizeze și mai mult faptul că timp de mulți ani a făcut mai mult ceea ce trebuie, decât ceea ce și-a dorit cu adevărat.

Cu alte cuvinte, nu e o carte despre cancer. Oricâtă greutate ar avea acest subiect și oricât material ar putea oferi unui roman, Ioana Stăncescu are mult mai multe de spus și într-un alt mod.

Iubirea de sine, feminitatea în raport cu maternitatea, relațiile de iubire sunt teme pe care autoarea le abordează cu măiestrie.

Ajungem să o cunoaștem pe Ada, să o înțelegem, să ne dăm seama că s-a complăcut într-o viață searbădă care a mers de la sine. Nu a riscat niciodată să facă ceva ieșit din comun…

Atunci când Ada se îmbolnăvește de cancer, ceva se schimbă în destinul ei. În timp ce realizează cât de scurtă este viața și că ar putea muri de tânără, exact ca tatăl ei își analizează viața din toate punctele de vedere. Este ea oare mulțumită în perspectiva de soție și mamă, de fiică și femeie? Este mulțumită cu viața ei monotonă și previzibilă?

Odată ce întrebările apar, Ada își dă seama că vrea mai mult. Vrea să se simtă femeie, vrea să simtă fiorii iubirii, pe care i-a simțit în adolescență când era îndrăgostită de un tânăr francez. Vrea să fie mai mult decât o bolnavă de cancer. Mai mult decât o soție și o mamă. Vrea să fie ea, Ada cea pe care a pierdut-o. Vrea să își dovedească ei că nu va sfârși ca tatăl ei, răpusă mult prea curând de o boală cruntă.

Este un roman al realităților dure, al introspecțiilor unei femei, o disecție a emoțiilor care ne uimesc și ne captivează.

 

Odată ce află despre boală, eroina își schimbă nu doar obiceiurile, ci și modul de a privi viața. Învață curajul, să facă ce își dorește ea, și nu altcineva, renunță să fie un privitor la propria viață.

Nu eram neapărat tristă, ci mai degrabă blocată într-un loc de unde nu puteam scăpa, de parcă eram obligată să trăiesc viața altcuiva, în timp ce a mea se oprise undeva și nu-mi aduceam aminte unde.

Un francez, ce l-a cunoscut într-un schimb de experiență, este prima ei dragoste, dragostea din adolescență. Această iubire reprezintă iluzia și speranța, realitatea ei alternativă, refugiul.

Nu mă îndur să arunc nimic. De atâta timp îmi car amintirile după mine, le duc în spate, le târăsc ca pe niște geamantane zdrențăroase care au început să se rupă pe la colțuri, lăsând să scape bucăți din ce a fost. Din când în când, mă așez în mijlocul drumului și-mi deschid valizele. Îmi  îngrop fața în zilele trecute, cotrobăi după ce era, probez ce știam că-mi place, caut cu înfrigurare ani, dau la o parte săculețele cu naftalină de pe poveștile de demult. Mă întreb cum ar fi dacă într-o zi aș lăsa pur și simplu valiza în mijlocul drumului.

Tot cu ea trecem printr-un divorț, prin lupta cu boala și prin sentimentele de insatisfacție ale unei mame care simte că nu face destul pentru copilul ei.

Acest roman este un jurnal de călătorie prin viața unei femei care ar putea fi oricare dintre noi. O viață trăită în limte impuse de societate, fără curaj, ieșită din aceleași tipare.

Personajul principal este o eroină, care ne arată că niciodată nu este târziu pentru a o lua de la capăt, de a ierarhiza dorințele și speranțele uitate sau lăsate de-a lungul anilor. Confruntată cu o situație limită, își dă seama că rolul pe care îl juca de multă vreme, nu i se potrivește. Ea îndepărtează tot ce este străin și își redescoperă corpul, își revede trecutul, se reinventează fără să mai cedeze presiunilor, devine tot mai umană și nu-și mai ascunde slăbiciunele

 

La final vă las cu o replică spusă de ea, de Ada:” Cam așa merg lucrurile: întâi te ierți și-ți dai voie să uiți și-apoi te iubești așa cum numai tu poți s-o faci.

 

Puteți găsi cartea la Sediul Central al Bibliotecii Județene Octavian Goga Cluj, la Secția de Împrumut pentru Adulți și Artă.

 

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebooktwitter și instagram.

Ce mai citim: Recomandarea editorului: Omulețul din perete
Ce mai citim? duminică, 4 februarie 2024, 00:00

Ce mai citim: Recomandarea editorului: Omulețul din perete

Mă bucur tare mult să revin la Radio Cluj cu încă o recomandare n’autor. Mi-am propus ca astăzi să vă povestesc puțin despre un titlu...

Ce mai citim: Recomandarea editorului: Omulețul din perete
Ce mai citim: Recomandarea bibliotecarului
Ce mai citim? duminică, 28 ianuarie 2024, 00:00

Ce mai citim: Recomandarea bibliotecarului

Nu te găsesc pe nicăieri, publicată în 2021 la Editura Publica e cartea autobiografică a autoarei Laura Ionescu, care și-a descoperit pasiunea...

Ce mai citim: Recomandarea bibliotecarului
Ce mai citim. Recomandarea traducătorului
Ce mai citim? duminică, 21 ianuarie 2024, 06:00

Ce mai citim. Recomandarea traducătorului

”Tăcerea zeilor”, de Yahia Belaskri, Casa Cărții de Știință, 2023, traducere din limba franceză și note de Alexandra Ionel Născut la...

Ce mai citim. Recomandarea traducătorului
Ce mai citim: Un roman despre identitate, apartenență și adaptare
Ce mai citim? duminică, 14 ianuarie 2024, 00:00

Ce mai citim: Un roman despre identitate, apartenență și adaptare

Am vizitat pentru prima dată Serbia și Bosnia în vara anului 2021 și întrebarea care mi s-a învârtit prin minte multă vreme a fost legată de...

Ce mai citim: Un roman despre identitate, apartenență și adaptare
Ce mai citim? duminică, 24 decembrie 2023, 06:00

Ce mai citim: Recomandarea librarului [AUDIO]

”Maniunea”, Narine Abgarian, editura Frontiera, 2023, traducere în limba română de Anca Irina Ionescu Când am aflat că Editura Frontiera a...

Ce mai citim: Recomandarea librarului [AUDIO]
Ce mai citim? duminică, 17 decembrie 2023, 00:00

Ce mai citim: Recomandarea bibliotecarului

Romanul lui Cătălin Pavel, Toate greșelile care se pot face, apărut la editura Humanitas, în anul 2022, este o carte despre erorile,...

Ce mai citim: Recomandarea bibliotecarului
Ce mai citim? duminică, 10 decembrie 2023, 06:00

Ce mai citim: Recomandarea editorului – ”Toată dragostea dintr-o fotografie arsă”

Vă recomand astăzi o carte publicată recent în colecția n’autor ficțiune, ”Toată dragostea dintr-o fotografie arsă”, cel de-al...

Ce mai citim: Recomandarea editorului – ”Toată dragostea dintr-o fotografie arsă”
Ce mai citim? duminică, 3 decembrie 2023, 00:00

Ce mai citim: Recomandarea traducătorului – ”Dă noaptea deoparte” [AUDIO]

A apărut în această toamnă la editura Casa Cărții de Știință traducerea romanului câștigător al premiului Celor Cinci Continente ale...

Ce mai citim: Recomandarea traducătorului – ”Dă noaptea deoparte” [AUDIO]