Prima pagină » Știri » Sănătate » ”Zidul” de care se lovește activitatea de transplant în România

”Zidul” de care se lovește activitatea de transplant în România

Cea mai mare problemă a activităţii de transplant din România o reprezintă refuzul familiilor potenţialilor donatori de a-şi da acordul pentru prelevarea de organe, spun medicii din Târgu Mureş.

Articol editat de Andreea Leonid, 27 ianuarie 2023, 14:20

Cea mai mare problemă a activităţii de transplant din România o reprezintă refuzul familiilor potenţialilor donatori de a-şi da acordul pentru prelevarea de organe, spun medicii din Târgu Mureş.

Reporter: Spre deosebire de alte ţări, care au în vigoare un acord prezumat al cetăţenilor, în România ultimul cuvânt îl are familia posibilului donator. Pandemia s-a suprapus cu tendința de reducere a transplanturilor de organe, spune medicul târgu-mureșan Horațiu Suciu:

Trebuie să studiem de ce rata de refuz este mare, cât la sută e vorba de concepții, zona poate religioasă și cât la sută este o percepție negativă care rezultă în urma mediatizării. (Horațiu Suciu, medic)

În alte țări funcționează acordul prezumat, explică medicul coordonator regional de transplant Oana Pitia:

Sunt țări cum este Spania, lider european în acest segment, unde există acordul prezumat. În România este nevoie de acordul familiei. Într-adevăr, fiecare dintre noi ne putem înscrie într-un registru al donatorilor. Acest lucru ajută familia să ia această decizie. (Oana Pitia)

Reporter: Chiar în acest moment, viața a 21 de români grav bolnavi depinde de un transplant de cord:

Se ia în considerare starea organelor mai mult decât vârsta biologică a pacientului. Ca dovadă, avem donator de peste 80 de ani, în cazul copiilor este mai greu să obținem un donator. (Oana Pitia)

Reporter: În România sunt autorizate 16 centre de prelevare de organe. Pentru transplantul cardiac avem acum 2 centre, unul nou la București și cel de la Târgu Mureș, unde anul trecut au fost 3 asemenea intervenții salvatoare.