Medicina şi corpul feminin: de unde provine cuvântul isterie?
Articol editat de cristina.rusu, 7 ianuarie 2023, 12:00
De-a lungul timpului, medicina nu a tratat prea corect femeile. Nu doar că foarte puţine cercetări s-au făcut în privinţa problemelor lor specifice, dar mai erau şi discriminate în prescrierea unui tratament. Credeţi că azi e mai bine? Studiile confirmă că e de 10 ori mai probabil ca simptomele lor să fie neglijate, să fie explicate prin cauze psihologice sau psihosomatice; şi e foarte îngrijorător că, după un atac de cord, probabilitatea ca o femeie să fie diagnosticată greşit e cu 50% mai mare ca în cazul bărbaţilor.
Medicamentele uzuale, cum ar fi antiinflamatoarele pe care le găsiţi la farmacie, sunt adesea mai puţin eficiente în cazul femeilor, iar altele, precum somniferele, sunt din contră mai eficiente; uneori testarea nu le implică cu bună ştiinţă, considerându-se că fluctuaţiile lor hormonale ar aduce prea multă nesiguranţă în rezultatul testelor.
Totul porneşte de la Aristotel
Aristotel era de părere că fetele se nasc în urma unei sarcini care nu a mers aşa cum trebuie; femeile le considera ca fiind bărbaţi incompleţi, la care uterul rece al mamei a ajuns să domine căldura elementului masculin. Chiar şi marele Leonardo da Vinci, atât de interesat de anatomie, imagina sistemul reproducător feminin bazându-se pe cel masculin.
Sute de ani de-a rândul, pentru tot ce mergea greşit în dezvoltarea copilului, uterul era de vină, ceea ce a dus la credinţe absolut hilare, cum ar fi uterul ambulant.
Cum vine asta?
Păi, uterul era imaginat ca un fel de organism separat, care parazitează corpul uman. Practic se credea că sare din organ în organ, încercând să fure fluidele vitale, ceea ce se considera că stă la baza multor boli.
De exemplu: dacă o femeie suferea de astm, probabil că uterul parazita plămânii ca un alien. În cazul durerilor de stomac uterul ataca desigur sistemul digestiv; iar dacă ajungea la inimă, ei bine, de aici se năşteau tulburările mentale.
Ştiţi de unde provine cuvântul „isterie” ? Din greacă, unde însemna uter. Aşa că, dacă-i spuneţi unei femei că e isterică, spuneţi de fapt că uterul ei se plimbă şi-şi face de cap. De altfel tratamentul era la fel de neobişnuit ca teoria: pentru că se credea că uterul e atras de mirosurile plăcute, flori şi lucruri parfumate erau aşezate în jurul abdomenului pentru a-l convinge să stea la locul lui.
James Marion Sims era un medic din Alabama, care prin anii 1840 a început să fie interesat de operaţiile făcute pe femei. A inventat instrumente de ginecologie dintre care unele se folosesc până în zilele noastre. Problema e că a experimentat pe sclavele lui (ca urmare, statuia lui Simms din Central Park a fost demolată în 2018 şi înlocuită cu o placă de comemorare a celor 3 femei care au fost supuse, fără voia lor, la experimente). Nu doar instrumentele, dar şi miturile de atunci persistă însă, ceea ce a cauzat multă suferinţă.
Să luăm ca exemplu endometrioza: până şi în anii ’90 cărţile de specialitate o descriau ca pe o boală a femeilor de carieră, care plasează jobul înaintea familiei. E drept că fără metodele moderne de examinare, medicii puteau doar să ghicească ce se ascunde în corpul femeii; totuşi refuzul de a pune întrebări, obstinaţia de a menţine perspectiva cât mai îngustă a împiedicat femeile să-şi înţeleagă corpul şi să trăiască vieţi cât mai lungi şi mai sănătoase.
Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
