Ce mai citim: ”Țara celorlalți” de Leïla Slimani, sau despre singurătatea familiilor mixte
Acum Leïla Slimani propune o poveste nouă și de factură diferită: o trilogie despre familia sa. Primul volum al seriei, intitulat ”Țara celorlalți” a apărut în colecția Anansi a Grupului Editorial Trei în traducerea lui Daniel Nicolescu.
Este vorba despre o tânără alsaciană, frumoasă și voluntară care se îndrăgostește de Amin, un marocan arătos devenit ofițer în armata franceză și sosit în Europa ca să lupte în cel de-al doilea război mondial. Cei doi sunt legați de o atracție fizică puternică, însă au prea puține lucruri în comun. Ea e mai înaltă cu un cap decât el, fire visătoare, îi place să citească, vrea să se înconjoare cu oameni de cultură și prețuiește educația. El pune pe primul loc munca și lucrează cu disperare pe moșia moștenită de la tatăl său. Visează să aducă pomi fructiferi din Europa, vrea să aclimatizeze specii noi de măslin și proiectează instalații care să mecanizeze plantația și să le facă oamenilor viața mai ușoară.
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 13 martie 2022, 00:00
Mathilde și Amin se căsătoresc, se mută în Maroc dar nu au parte de o viață ușoară. Ea va fi considerată permanent o străină, o franțuzoaică plină de ifose, iar el e privit cu reticență și uneori cu ură de ai săi din cauza căsătoriei cu o europeană, dar și din cauza admirației pentru Franța.
Acțiunea începe în 1944 și se încheie în 1956, anul în care în urma unor mișcări violente de stradă, protectoratul francez asupra Marocului încetează.
Amin și Mathilde se adaptează greu, pentru că trebuie să facă față prejudecăților societății tradiționale marocane și pe de altă parte trebuie să învețe să-și invingă propriile stereotipuri și porniri.
Alcătuită ca un puzzle complex, alsaciana Mathilde este cel mai reușit personaj al romanului. Plină de contradicții, dar generoasă, voluntară, creativă și devotată, se supune până la urmă tuturor capriciilor soțului său. Are momente când se îndoiește că a făcut alegerea corectă măritându-se cu acest omuleț coleric și de altă religie, visează să fugă înapoi în Europa, dar își dă seama că n-ar putea niciodată să trăiască departe de cei doi copii, Aicha și Selim.
Fundal bine conturat al romanului, societatea marocană este și ea o oglindă a acestei familii frământate. Pe lângă populația indigenă, în orașele Marocului își caută locul tot felul de aventurieri și europeni fugiți din calea războiului. Un ginecolog maghiar de origine evreiască și soția sa franțuzoaică fac parte din anturajul apropiat al cuplului și se străduiesc la rândul lor să-și construiască o viață nouă în această țară pornită cu multe opinteli pe calea modernizării.
Motto-ul cărții este un citat din poetul Édouard Glissant, care afirmă: ”Blestemul acestui cuvânt: metisaj, să-l marcăm în pagină cu litere de-o șchioapă”.
Și cred că aceasta este principala miză a cărții Leïlei Slimani. Vorbește despre familiile mixte, despre dificultatea de a adapta și armoniza două culturi și două religii, despre povara de a te naște într-un asemenea mediu. Există și o metaforă foarte frumoasă în text, cea a unui portocal altoit pe un lămâi. Va face fructe uscate și amare până când unul dintre copaci va deveni dominant. Nu pot conviețui două culturi într-o familie și cu atât mai puțin într-un singur individ, care va fi toată viața chinuit de această dublă moștenire, spune scriitoarea, mai ales dacă dorește să le păstreze vii pe amândouă.
Mi-a plăcut mult acest roman cu atmosferă exotică și ritm intens. Personajele sunt vii și puternice, povestea e amplă și curge fără șovăire, stilul este simplu și direct. Cartea este nu doar o cronică de familie, ci și un amplu portet al unei țări uluitoare și prea puțin cunoscute publicului din România. Sunt foarte curioasă să citesc continuarea acestei trilogii pe care sperăm să o vedem publicată în curând.
Doina Borgovan
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
