Cum poate să lucreze în poliţie cineva cu un cazier pentru expunere indecentă? Ce fel de mentalitate trădează faptul că un poliţist le trimite colegilor săi meme despre o femeie ucisă? Cazul Sarei Everard a adus poliţia londoneză într-o situaţie specială de criză, iar condamnarea criminalului nu va fi suficientă pentru a linişti spiritele:
Cum poate să lucreze în poliţie cineva cu un cazier pentru expunere indecentă? Ce fel de mentalitate trădează faptul că un poliţist le trimite colegilor săi meme despre o femeie ucisă? Cazul Sarei Everard a adus poliţia londoneză într-o situaţie specială de criză, iar condamnarea criminalului nu va fi suficientă pentru a linişti spiritele:
Nu se întâmplă prea des ca şeful poliţiei să participe el însuşi la un proces. La sfârşitul lui septembrie, când s-a anunţat sentinţa pe viaţă pentru ucigaşul Sarei Everard, a fost prezentă în sala de tribunal şi Cressida Dick, care conduce Metropolitan Police din Londra. Încerca poate să salveze imaginea şifonată a instituţiei, pentru că făptaşul era unul din subalternii ei.
În 3 martie 2021, la 9.30 seara, Sarah Everard se întorcea acasă de la un prieten. Astăzi ştim că ucigaşul ei îşi pregătise mişcarea dinainte: bărbatul ieşise cu maşina cu care plănuia să răpească pe cineva, ba chiar cumpărase de pe internet folie pentru protejarea tapiţeriei. Nu îşi alesese încă victima, dar din întâmplare i-a ieşit în cale femeia de 33 de ani.
Criminalul era un poliţist pe nume Wayne Couzens: în vârstă de 48 de ani, tată a 2 copii. A lucrat chiar în ziua crimei, fiind însărcinat cu pază diplomatică la ambasada americană. Couzens a fost un timp şi într-o patrulă Covid: de fapt această experienţă a folosit-o în răpirea Sarei Everard, care nu s-a îndoit o clipă că ar fi acostată în mod legitim – seara, pe întuneric – de poliţist. A crezut că e oprită pentru încălcarea restricţiilor Covid, ca urmare nu a protestat când i s-au pus cătuşe şi i s-a solicitat să urce în maşina lui Couzens. Bărbatul şi-a dus victima în apropierea locuinţei sale din Kent. A violat-o, apoi a sugrumat-o cu centura uniformei de poliţist. A încercat să scape de cadavru, dar rămăşiţele Sarei Everard au ieşit la iveală într-un pârâu aflat la o aruncătură de băţ de casa familiei Couzens.
Wayne Couzens a fost arestat în 9 martie, dar nu şi-a recunoscut imediat fapta, servind iniţial o explicaţie halucinantă. A pretins că a fost şantajat de o grupare est-europeană care i-a cerut să aducă o fată, Sarah Everard fiind înmânată în viaţă traficanţilor. Şi-a recunoscut în final crima în iulie. Pe mulţi i-a surprins că abia în acest moment a fost dat afară din poliţie: prezumpţie de nevinovăţie sau nu, e ciudat când o persoană acuzată de omor e încă, cel puţin pe hârtie, un apărător al legii. E mai neobişnuit însă faptul că o astfel de persoană a putut fi poliţist în primul rând. Couzens s-a alăturat poliţiei în 2002. A lucrat iniţial în Kent, iar în 2018 s-a transferat la Poliţia Metropolitană. S-a specializat în pază diplomatică: făcea parte aşadar dintr-un corp de elită, ai cărei membri aveau dreptul de a purta armă.
Primul filtru ar fi trebuit să fie la angajare, când teoretic se face o încercare de a-i depista pe cei care ar putea abuza de profesia lor. Evaluarea se axează pe subiect în sine, pe familia şi prietenii lui, există discuţii personale şi se solicită informaţii din diverse baze de date. I se verifică de pildă starea financiară: dacă un candidat are datorii pe care nu pare posibil să le achite atunci acesta este respins, pentru că pe baza datoriilor ar putea să fie şantajat sau corupt. Pe de altă parte cazierul nu exclude automat un candidat: chiar dacă acesta a fost condamnat la închisoare, se ia în considerare gravitatea faptei şi cu cât timp în urmă a avut loc condamnarea. Sky News a scos la iveală faptul că sute de poliţişti britanici au cazier pentru una-alta, de la jaf la cruzime faţă de animale. Teoretic evaluarea e repetată odată la câţiva ani; dar practic procedura e atât de îndelungată, iar cei însărcinaţi cu executarea ei sunt atât de suprasolicitaţi încât e făcută mult mai rar decât ar trebui. După cazul lui Wayne Couzens, sunt voci care cer ca toţi poliţiştii să fie reevaluaţi, pentru că ar putea fi şi alţii ca el care s-au strecurat în sistem. Poliţia Metropolitană a emis un comunicat în care îşi exprima speranţa că oamenii vor avea încredere în procedurile de filtrare; au precizat tot odată că evaluarea nu e mai mult decât un instantaneu, care nu poate garanta 100% integritatea cuiva.
Criza de încredere nu e bazată însă doar pe o evaluare ineficientă. Chiar înainte de cazul Sarei Everard, Wayne Couzens avea comportamente îngrijorătoare. Avea o faimă nedefinită, asociată cu droguri şi pornografie extremă, iar în 2015 maşina lui a fost asociată cu un incident de expunere indecentă. Un alt incident e chiar mai recent: în 28 februarie – deci cu 3 zile înainte de răpire -, angajata unui fast food din sudul Londrei a semnalat faptul că bărbatul era dezbrăcat de la brâu în jos când a pus comanda la drive-thru. Investigaţia a fost atunci demarată, dar nu s-a încheiat până la arestarea pentru crimă a lui Couzens. Poliţia Metropolitană a declarat că îşi va revizui atitudinea faţă de expunerea indecentă. Acum un organism extern, Independent Office for Police Conduct (IOPC) încearcă să afle ce fel de proceduri s-au sărit în 2018, când Couzens s-a transferat din Kent la poliţia londoneză.
Cei de la IOPC au mai avut de lucru în cazul Sarei Everard, deşi nu cu criminalul în sine. În martie a ieşit la iveală că unul din poliţiştii care au participat la investigarea cazului a a distribuit colegilor , într-un grup de WhatsApp, meme despre răpirea şi uciderea femeii. Acesta a fost găsit vinovat de către organismul independent şi va fi cercetat disciplinar. Acelaşi IOPC a dispus recent încetarea contractului de muncă pentru un poliţist, găsit vinovat pentru că trimitea mesaje nepotrivite unei femei, victimă a violenţei domestice, pe care a cunoscut-o în timpul serviciului. 66 de poliţişti au fost cercetaţi disciplinar în ultimii 3 ani, 38 cazuri grave ducând la pierderea locului de muncă.
Andrea Nagy
Foto EyePress News/ AFP
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
