Prima pagină » Personalitatea Zilei » Personalitatea zilei: Alexandru Vlahuţă [AUDIO]

Personalitatea zilei: Alexandru Vlahuţă [AUDIO]

Alexandru_Vlahuţă/Foto: Wikipedia

Cartea sa cea mai cunoscută este un atlas geografic comentat, cu titlul de România pitorească. A fondat împreună cu George Coşbuc revista Sămănătorul, care a dat naştere mişcării literare omonime. După calendarul vechi, în 5 septembrie 1858, la Pleşeşti, jud. Tutova, s-a născut Alexandru Vlahuţă:

Personalitatea zilei: Alexandru Vlahuţă [AUDIO] — Foto: Alexandru_Vlahuţă/Foto: Wikipedia

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 5 septembrie 2021, 00:00

Cartea sa cea mai cunoscută este un atlas geografic comentat, cu titlul de România pitorească. A fondat împreună cu George Coşbuc revista Sămănătorul, care a dat naştere mişcării literare omonime. După calendarul vechi, în 5 septembrie 1858, la Pleşeşti, jud. Tutova, s-a născut Alexandru Vlahuţă:

Al 9-lea copil al familiei Vlahuţă a primit numele de Alexandru. Mama lui, născută Ecaterina Petrescu, a fost dată la călugărie, dar a ieşit din mănăstire pentru a se căsători cu Neculai Vlahuţă, un mic proprietar de pământ. Mai târziu amândoi au revenit între zidurile mănăstirii, fiecare cu câte un copil al familiei.Alexandru Vlahuţă a urmat şcoala primară la Bârlad, susţinându-şi bacalaureatul la Bucureşti în 1879; şi nu a avut deloc o viaţă uşoară, fiind fiu de ţăran venit să înveţe carte la oraş. S-a căsătorit cu un an înainte de absolvire cu Ida Pagano, fiica profesorului său de limba italiană.

S-a înscris la cursurile Facultăţii de Drept, pe care le-a părăsit din cauza situaţiei materiale precare, devenind institutor şi apoi profesor la Târgovişte. De aici a trimis, în 1881, primele sale poezii menite a fi publicate în Convorbiri literare, iar mai apoi două articole în ziarul local Armonia. Un an mai târziu a fost destituit din funcţia de profesor, pentru atacurile sale împotriva moravurilor societăţii din oraş.

A trecut pe la catedrele mai multor instituţii de învăţământ, iar în anul 1888 îl regăsim în funcţia de revizor şcolar în jud. Buzău. A colaborat cu Haşdeu şi l-a întâlnit pe Eminescu, căruia a dorit să-i dedice o serie de conferinţe în întreaga ţară. A propus de mai multe ori versuri şi proză la premiul Academiei Române, dar a fost respins; la fel, neacceptat a fost şi în calitate de membru corespondent, la care fusese propus în martie 1893. 5 ani mai târziu îl regăsim cu dorinţa de a întocmi o carte cu titlul Geografia pitorească a României, pentru care adresa un apel învăţătorilor din ţară. În final lucrarea a apărut cu titlul scurtat, România pitorească, în 1901.

Cariera sa de director de revistă a început cu Vieaţa, dar mult mai cunoscută a fost publicaţia Sămănătorul, pe care a fondat-o în 1901 împreună cu George Coşbuc. Când 5 ani mai târziu a apărut la Iaşi Viaţa românească, patronată de Garabet Ibrăileanu, Vlahuţă a onorat noua revistă cu nuvela Datorii vechi. Cam în aceeaşi perioadă a izbutit să finalizeze şi să dea la tipar romanul Dan, în care personajul central e un alter ego al scriitorului.

În timpul Primului Război Mondial a locuit la Iaşi îndurând condiţii materiale grele, apoi la Bârlad, unde era vizitat de tineri scriitori pe care îi îndruma cu solicitudine; unul dintre aceştia a fost Vasile Voiculescu. A primit marele premiu al Academiei în 1919, cu câteva luni înainte de moarte. Alexandru Vlahuţă a încetat din viaţă la Bucureşti, în noiembrie 1919.