Personalitatea săptămânii: Tudor Arghezi [AUDIO/VIDEO]

A avut o activitate de mai bine de 7 decenii, în care a alternat genurile într-o impresionantă varietate. A fost fondator de ziare şi reviste, iar ca pamfletar limba sa ascuţită i-a adus nu odată necazuri.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 21 mai 2023, 00:00 / actualizat: 13 martie 2024, 16:28

 În 21 mai 1880 s-a născut Tudor Arghezi:

Numele său real a fost Ion Nae Teodorescu, dar de timpuriu şi-a semnat textele cu T. Arghezi. S-a întreţinut singur de la 11 ani, mai întâi dând meditaţii, iar mai apoi fiind custode la o expoziţie de pictură. A renunţat la şcoală înainte de a susţine bacalaureatul şi, la 18 ani, a devenit tehnician într-o fabrică de zahăr. A avut o scurtă carieră bisericească, fiind novice la mănăstirea Cernica şi mai apoi diacon la Mitropolia Ungrovlahiei din Bucureşti. În pamfletele lui de mai târziu a atacat adesea înaltul cler, care la rândul său l-a considerat un călugăr care a încălcat canoanele.

Rămas în Bucureşti în timpul ocupaţiei germane din Primul Război Mondial, a devenit redactor al unei publicaţii oficiale, ceea ce i-a adus ulterior o condamnare la închisoare. A fost graţiat atunci în urma intervenţiei lui Nicolae Iorga, dar nu a fost ultima detenţie a lui Arghezi. În 1943 a publicat în ziarul Informaţia zilei pamfletul Baroane, cu referire directă la ambasadorul german Manfred von Killinger. Pamfletul a provocat suprimarea ziarului şi încarcerarea lui Arghezi în lagărul de la Târgu-Jiu. În 1931 a publicat volumul în proză Cartea cu jucării, primul dintr-o întreagă serie de texte destinate copiilor. Manualele şcolare cuprind şi în ziua de azi multe poezii ale lui Tudor Arghezi, acestea sunt însă o foarte mică parte din opera poetului care a înstăpânit la noi conceptul de estetică a urâtului. Arghezi a activat şi ca un fel de promotor al tinerelor talente, moşind la înfiinţarea unor publicaţii precum revista de avangardă unu sau promovând scriitori precum Felix Aderca.

În 1948 i s-a interzis dreptul de a publica, după o amplă campanie împotriva lui în ziarul Scânteia. Familia lui a fost un timp la limita supravieţuirii, trăind din vânzarea cireşelor de pe Dealul Mărţişorului, unde era locuinţa lui Arghezi. Poetul a fost reabilitat treptat, la sugestia lui Gheorghiu-Dej; a fost distins cu titluri, a devenit membru al Academiei Române şi deputat în Marea Adunare Naţională. Tudor Arghezi a încetat din viaţă în 1967.

Andrea Nagy

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.