Prima pagină » Diverse » 7 ciripituri ciudate de la noi din ţară [AUDIO/VIDEO]

7 ciripituri ciudate de la noi din ţară [AUDIO/VIDEO]

Dropia Otis Tarda

Articol editat de cristina.rusu, 28 martie 2021, 06:00 / actualizat: 28 martie 2021, 9:45

În jurul anului 1900, erau cam 5 mii de dropii pe teritoriul României de astăzi. E o pasăre foarte bănuitoare, care nu acceptă prezenţa omului în apropiere; spre a le înşela vigilenţa, vânătorii îşi confecţionau profiluri de vaci din carton şi din lemn pentru a se apropia de ele. Habitatul lor s-a redus în urma reformelor agrare şi a mecanicizării: în 1988 se estima că în jur de 50 de dropii se mai găseau pe ici, pe colo în ţara noastră.

Buhaiul de baltă (Botaurus Stellaris)

Buhaiul de baltă este o pasăre care trăieşte ascunsă în stufăriş. Este ceva mai mare decât o găină domestică şi are un penaj cenuşiu-gălbui dungat. Denumirea provine de la sunetul scos de masculi în perioada împerecherii, care poate fi auzit de la câţiva km.

https://www.youtube.com/watch?v=TeAH30h9jxo

Cocoşul de mesteacăn (Tetrao Tetrix)

Cocoşul de mesteacăn mai poate fi întâlnit la noi în câteva parcuri naţionale. Îi plac păşunile umede şi crângurile de mesteceni şi îşi face cuibul în tufişuri.

Becaţina (Gallinago Gallinago)

Becaţina este o pasăre de baltă care se întâlneşte din regiunea mediteraneană şi până în America de Nord. În Germania se află pe lista păsărilor pe cale de dispariţie, dar nu pentru că e vânată, ci din cauza activităţilor agricole şi a drenării terenurilor.

Corcodelul mic (Tachybaptus ruficollis)

Corcodelul mic este o pasăre de baltă care se întâlneşte din Europa şi până în Noua Guinee. Migrează doar în zonele în care apa îngheaţă în timpul iernii. Este un scufundător excelent: nu doar că îşi poate urmări prada sub apă, dar ştie să se folosească de smocuri de vegetaţie acvatică pentru a se ascunde.

Cocoşul de munte (Tetrao urogallus)

Cocoşul de munte trăieşte numai în pădurile puţin circulate. Este agresiv în perioada de împerechere şi poate ataca chiar şi omul.

Cristelul de câmp (Crex Crex)

Cristelul duce o viaţă ascunsă prin ierburile înalte. Mănâncă el de toate, de la cereale la moluşte şi râme. Se consideră că numele lui provine de fapt din greacă, unde însemna lăudăros, zgomotos. În România există zone în care fermierii sunt plătiţi dacă respectă câteva reguli legate de data cosirii, în aşa fel încât să nu deranjeze cuibăritul păsării.